Externe

Depresia, o boală populară în Germania

Robert Enke, portarul echipei naționale de fotbal a Germaniei, a murit prin sinucidere marți, după ce a luptat timp de mulți ani cu probleme psihice. Conform publicației Rheinische Post, se estimează că aproximativ patru milioane de germani suferă de depresie.

Problemele mentale nu ocolesc nici sportivii; depresia este adesea prezentă în dosarele medicale ale celor care par puternici și plini de succes. Spre deosebire de alte afecțiuni, însă, puțini discută deschis despre aceste suferințe. Depresia este comparabilă cu un tunel întunecos din care nimeni nu poate vedea lumina exterioară; este mult mai complexă decât o simplă stare melancolică.

O altă distincție importantă față de durerea fizică este că cei care nu au experimentat depresia personal nu pot înțelege pe deplin cum se simte cineva afectat. Această afecțiune afectivă are adesea o componentă ereditară și include multiple simptome precum gândirea obsesiv-compulsivă (Gruebelzwang), anxietate, oboseală extremă, dispoziție proastă și tulburări ale somnului.

Cei afectați trăiesc adesea cu o mască social acceptabilǎ; Robert Enke exemplificând perfect această situație. Numai cei apropiați pot percepe adevărata amploare a suferinței sale, care evoluează prin faze variate și recidive. Specialiștii estimează că majoritatea celor 12.000 de sinucideri raportate anual în Germania sunt cauzate de persoane ce se confruntǎ cu depresii severe.

În cazul lui Enke, boala sa părea să fi fost identificată devreme – cel puțin din perioada petrecutǎ la FC Barcelona – unde acesta lua antidepresive pentru a-și gestiona starea mentalǎ. Aceste medicamente ajutǎ la menținerea unor neurotransmițători esențiali precum serotonina (cunoscut ca „hormonul fericirii”) într-o concentrație optimǎ pentru mai mult timp.

Johannes Siegrist, sociolog medical din Düsseldorf, a formulat un model denumit „criza gratificării”, conform căruia multe afecțiuni apar atunci când angajații depun eforturi considerabile fără recunoaștere adecvatǎ din partea superiorilor lor. Această discrepanță între cerințe interne ridicate și lipsa aprecierii externe poate duce atât la boli cardiace cât și la depresie – inclusiv în rândul sportivilor profesioniști bine remunerați.

Cineva care întâmpină frecvent obstacole sau lipsuri în cariera sa – cum ar fi fiind constant lãsati pe banca rezervelor – riscă să dezvolte probleme psihice serioase. Terapeuții subliniazã faptul cã nimeni nu poate compensa complet deprecierea propriei valori percepute prin autoapreciere constantã.

Adesea persoanele care par controlate își ascund vulnerabilitățile sub o mascǎ solidã; totuși stresul cronic este un factor declanșator cunoscut al depresiei conform studiilor recente.

Analizele sanguine ale persoanelor deprimante arată deseori niveluri crescute ale hormonului stresului cortizol iar activitatea axei dintre diferite regiuni cerebrale si cortexul suprarenal devine hiperactivată. Această eliberare continuuǐde substanțe neurochimice contribuie la starea generalizată dе excitatie crescutā pe care medicamentele încearcā sǐ sǐo atenueze temporar.

Cu toate acestea efectele acestor tratamente sunt doar simptomatice deoarece ele nu abordeazӑ cauza profundӑ a bolii; aceasta necesită intervenția unei forme adecvate dе psihoterapie sau psihoanalizӑ realizată uneori în clinici specializate. Mulţi pacienţi evitӑ sӑ caute ajutor profesional temându-se cӑ diagnosticul lor va deveni public – frica aceasta având impact şi asupra lui Enke ,care considera sinuciderea drept ultima soluţie pentru eliberarea dе angoasele sale interioare.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
boala depresie Germania sanatate mentala statistici