Est-europenii se confruntă cu presiuni

Ţările est-europene şi-au revenit uşor, în cele din urmă, din criza economică. Acum însă efectele catastrofei financiare greceşti ameninţă să distrugă aceste prime succese, mai ales moneda naţională poloneză având de suferit, printr-o devalorizare cu nouă procente, scrie ziarul german Handelsblatt.

Criza datoriilor din Grecia exercită presiuni şi asupra Europei de Est, cursul multor monede naţionale din regiune scăzând din nou atât de tare, încât Banca centrală poloneză a fost chiar nevoită să amâne din nou planurile sale de aderare la zona euro. În Polonia şi alte ţări ale Europei de Est, emisiunile de obligaţiuni sunt amânate iar profiturile obţinute de la începutul anului la Bursele de acţiuni s-au evaporat iarăşi aproape total.

De la mijlocul săptămânii trecute, guvernele est-europene sunt nevoite să plătească din nou dobânzi suplimentare (spread-uri) mai mari pentru obligaţiunile lor, după ce profiturile au scăzut timp de luni de zile. Mai ales zlotul polonez a avut de suferit săptămâna trecută, la fel ca forintul ungar şi leul românesc. Cehia şi România şi-au amânat inclusiv emisiuni de obligaţiuni planificate, în valoare de miliarde.

Polonia a trebuit să plătească din nou dobânzi suplimentare mai mari pentru obligaţiuni, după ce ultima oară s-au atins valori minime record iar asta în ciuda faptului că există o cerere record din partea investitorilor. Polonia a fost în anul de criză 2009 singura ţară membră a UE care a înregistrat o creştere economică, cu un plus de 1,8 la sută din PIB.

Acum însă, vicepreşedintele Băncii naţionale de la Varşovia, Witold Kozinski, anunţa că ţara sa va amâna probabil din nou introducerea euro. Inclusiv Bulgaria amână intrarea în zona euro, dat fiind că deficitul bugetar a depăşit în 2009 pentru prima oară cele trei procente stabilite de criteriile de la Maastricht. Analiştii cred că în spate se află şi motivaţii politice. În multe din ţările est-europene, care prin acceptarea lor în UE au trebuit să se angajeze să introducă euro, scepticismul vizavi de euro este în creştere.

În situaţie de criză, multe din guverne doresc să păstreze posibilitatea de a-şi deprecia moneda naţională. Deşi cele mai multe state din Europa de Est sunt considerabil mai puţin îndatorate în comparaţie cu Occidentul, regiunea este lovită de criză din plin, la fel ca acum un an. Atunci, existau îngrijorări majore că multe ţări est-europene vor fi trase în jos de criza economică globală.

FMI şi UE au trebuit să sprijine Letonia, Ungaria şi România cu programe în valoare de miliarde. La urmă, ţările din Europa de Est şi-au mai revenit în mare parte din punct de vedere economic, însă criza din Grecia ameninţă acum să zădărnicească aceste prime succese. În săptămâna care a trecut s-a înregistrat o vânzare masivă pe pieţele de obligaţiuni est¬europene, avertiza Juraj Kotian, economist specializat pe Europa de Est la banca Erste Bank Viena.

Urmarea sunt suplimentări de dobânzi, amânări de emisiuni şi prăbuşiri ale monedelor naţionale. Aici se adaugă şi faptul că unele ţări, precum Bulgaria, Serbia sau România, sunt afectate direct de implicarea masivă acolo a băncilor greceşti. Pe de altă parte, România, Letonia, Bulgaria şi Slovenia au introdus deja măsuri ample de consolidare.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata