Progresele insuficiente în restituirea bunurilor evreiești în Europa de Est

Raportul „Claims Conference” evidențiază lipsa de acțiune a mai multor țări

Un raport recent elaborat de „Conferinţa asupra pretenţiilor materiale ale evreilor împotriva Germaniei” (Claims Conference) și Organizația Mondială a Evreilor pentru Restituirea Bunurilor (WJOR) subliniază că mai multe state din Europa de Est, inclusiv Belarus, Bosnia, Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Macedonia, Polonia, România, Serbia și Ucraina nu au realizat progrese semnificative în implementarea angajamentelor asumate în 1998. Aceste angajamente vizează stabilirea originii operelor de artă suspecte și inițierea procedurilor judiciare pentru restituire.

Cazul Herzog: O luptă juridică emblematică

Recenta dispută legală din Statele Unite referitoare la o vastă colecție de artă confiscată în timpul regimului nazist ilustrează complexitatea problemelor legate de restituire. Moștenitorii bancherului evreu Mor Lipót Herzog au intentat un proces împotriva guvernului ungar la Tribunalul Districtual din Washington. Aceștia solicită recuperarea lucrărilor artistice care au aparținut strămoșului lor.

Potrivit surselor citate de Associated Press (AP), numeroase opere aflate în muzee din București sau Budapesta au fost anterior proprietatea unor evrei care fie le-au predat forțat aliaților naziști fie le-au abandonat pentru a-și salva viața. Lucrările solicitate includ creații celebre ale artiștilor El Greco și Monet și sunt evaluate la peste 100 milioane dolari.

Provocările restituirii bunurilor culturale

Deși valoarea totală a operelor confiscate pe teritoriile fostei Uniuni Sovietice și altor țări est-europene ar putea depăși suma menționată anterior, lipsa documentației clare privind proveniența acestora complichează procesul restitutiv. Un raport prezentat anul trecut într-o conferință la Praga a evidențiat erori sistemice în abordările diferitelor state europene față de această problematica.

Din cele 18 țări analizate cu privire la retrocedare doar Republica Cehia și Slovacia au adoptat legislații specifice care facilitează cercetarea provenienței operelor artistice.

Context istoric al confiscării bunurilor

Înainte de Holocaust, proprietățile evreiești din Europa erau estimate între 10 miliarde și 15 miliarde dolari conform unui studiu realizat în 2007. Majoritatea acestor bunuri nu au fost niciodată returnate sau compensate corespunzător după război. Studiile sugerează o pierdere actualizată între 115 miliarde -175 miliarde dolari ca urmare a confiscării acestora.

Experți precum Judah Best subliniază că mulți dintre acești proprietari aveau colecții valoroase dar s-au văzut nevoiți să renunțe la ele pentru a supraviețui regimului opresiv al vremii.

Rămânerea pe loc a statelor est-europene

În contrast cu progresele făcute de Germania și Austria privind legislația referitoare la returnarea obiectelor furate nazist vorbind despre transparență şi responsabilitate istoricã , majoritatea statelor ex-comuniste continuã sã rãmânã in urma in ceea ce privește restituirea bunurilor culturale. Criticii susțin că aceste guverne nu s-au confruntat cu trecutul lor istoric legat de atrocitățile comise asupra comunităților evreiești.

Guvernul ungar a reacționat recent prin afirmarea unei decizii anterioare favorabile sale într-un caz similar dar criticii considerând că aceasta reflectează eforturile continue ale autorităților ungare pentru păstrarea artei cu proveniență discutabilǎ.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportMikel Arteta a semnat un nou acord cu Arsenal, campioana Angliei, valabil până în 2030GetPonyFilmarea altui șofer poate duce la suspendarea permisului pentru 30 de zile. Ce manevre se reclamă prin e-SARBravonetEva Marie Saint a încetat din viață la 102 ani. A câștigat Oscarul cu primul rol de cinemaLylaDe ce mamele mileniale care lucrează se simt copleșite. Experiențele unor familii din AustraliaRevista IoanaCum îngrijești blatul de granit. Testul de 15 minute îți arată când are nevoie de un nou strat protectorNews24Facturile la electricitate ar putea crește cu 74 de lei la un consum de 200 kWh, în scenariul central al AEI