Germania se îndreaptă spre cel mai mare deficit bugetar de la reunificare

Germania va înregistra un deficit bugetar de peste 4% din PIB până în 2027, cel mai ridicat nivel de la reunificarea țării în 1990, a anunțat vineri Bundesbank în actualizarea bianuală a previziunilor economice. Creșterea dramatică a deficitului este atribuită unui pachet fiscal masiv care include cheltuieli sporite pentru apărare, infrastructură, reduceri de taxe și subvenții pentru întreprinderi și gospodării.

Previziuni alarmante pentru finanțele publice germane

Joachim Nagel, președintele Bundesbank, a declarat că deși raportul deficitului guvernamental va scădea în continuare anul acesta, acesta va crește apoi brusc la puțin peste 4% până în 2027. Creșterea semnificativă este atribuită în mare parte pachetului fiscal care include nu numai cheltuieli mai mari pentru apărare și infrastructura guvernamentală, ci și reduceri de taxe, subvenții sporite și transferuri către întreprinderi și gospodării.

Raportul datoriei Maastricht va crește la aproximativ 66% până în 2027, comparativ cu 62,5% la sfârșitul anului 2024. Nagel a subliniat că finanțele publice ale Germaniei pot face față unei creșteri temporare a rapoartelor de deficit și datorie.

Această schimbare marchează o răsturnare dramatică a politicii fiscale germane conservatoare. Țara a fost mult timp considerată ancora fiscală a zonei euro, menținând deficite bugetare minime și respectând strict frâna datoriei constituționale.

Relaxarea controversată a frânei datoriei

După relaxarea frânei datoriei în martie 2025, factorii de decizie fiscală finanțează o parte substanțială a cheltuielilor, în special pentru apărare și infrastructura guvernamentală, prin împrumuturi. Consumul guvernamental și, mai ales, investițiile guvernamentale vor crește abrupt din 2026.

Nagel a declarat că cheltuielile guvernamentale suplimentare pentru apărare și infrastructură vor crește semnificativ creșterea PIB până la sfârșitul anului 2027. Această strategie reprezintă o schimbare fundamentală față de decenii de austeritate fiscală și discipline bugetare stricte.

Reforma frânei datoriei a fost adoptată de Bundestag în martie 2025 cu sprijinul larg al partidelor mainstream. SPD, CDU/CSU și Verzii au votat covârșitor în favoarea reformei, în timp ce FDP, AfD, Die Linke și BSW au votat împotrivă.

Contextul economic care justifică schimbarea

Decizia de a abandona disciplina fiscală strictă vine după ani de stagnare economică. Germania se confruntă cu nevoi masive de investiții în infrastructură, digitalizare și tranziția energetică. Pandemia COVID-19 și invazia rusă în Ucraina au expus limitările modelului fiscal extrem de conservator.

Friedrich Merz, liderul CDU/CSU și noul cancelar, a justificat reforma citând războiul ruso-ucrainean în curs și deteriorarea recentă a relațiilor dintre Statele Unite și Uniunea Europeană sub a doua președinție a lui Donald Trump. Merz negase anterior orice intenție de a reforma frâna datoriei în timpul campaniei electorale.

Robin Winkler, economist-șef german la Deutsche Bank Research, a declarat că aceasta este o schimbare de regim fiscal istoric, probabil cea mai mare de la reunificarea germană. Comentariul subliniază magnitudinea transformării politicii economice germane.

Implicații pentru Uniunea Europeană

Schimbarea strategiei fiscale a Germaniei ridică întrebări serioase pentru cadrul fiscal al UE. Timp de ani de zile, țări precum Franța, Italia și Grecia s-au luptat sub regulile rigide ale datoriei UE. Acum, Germania însăși le încalcă.

Potrivit think tank-ului Bruegel, noua strategie fiscală a Germaniei contrazice direct regulile UE. Cadrul revizuit cere țărilor cu datorie peste 60% din PIB să o reducă în șapte ani. Totuși, datoria Germaniei, în prezent 67% din PIB, va crește continuu.

Pentru a respecta regulile fiscale ale UE, Germania va trebui să reducă deficitul în fiecare an. Dar noile cheltuieli vor determina creșterea deficitelor anuale, creând o contradicție evidentă cu cerințele europene.

Investiții masive în apărare și infrastructură

Germania plănuiește să aloce peste 500 de miliarde de euro pentru un fond special de infrastructură în următorul deceniu. În negocierile pentru vot, Verzii au obținut promisiunea a 100 de miliarde de euro din fondul de infrastructură pentru un fond de transformare climatică și economică.

Reforma include de asemenea scutirea cheltuielilor de apărare peste 1% din PIB de la calculul frânei datoriei. Această măsură răspunde presiunilor NATO pentru creșterea cheltuielilor militare europene, în special în contextul războiului din Ucraina.

Cheltuielile guvernamentale sporite vizează modernizarea infrastructurii învechite a Germaniei, accelerarea digitalizării și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii zero de carbon până în 2040. Liderii industriei au susținut aceste investiții, argumentând că infrastructura modernă și tehnologia verde sunt fundamentale pentru stabilitatea economică pe termen lung.

Critici și îngrijorări ale economiștilor

Deși reforma are sprijin larg, nu lipsesc criticii. Un raport recent de la Institutul Ifo din München arată că 48% dintre profesorii de economie se opun reformei frânei datoriei, 44% susțin o reformă, iar 6% doresc să o abolească complet.

Criticii argumentează că abandonarea disciplinei fiscale ar putea submina credibilitatea Germaniei pe piețele financiare internaționale. Ei avertizează că deficite mari susținute ar putea duce la creșterea costurilor de împrumut și ar putea pune presiune asupra finanțelor publice pe termen lung.

Susținătorii reformei contra-argumentează că investițiile productive în infrastructură, educație și tehnologie verde vor genera creștere economică care va îmbunătăți sustenabilitatea fiscală. Un raport recent arată că multiplicatorii fiscali mai ridicați pentru investițiile verzi și industriale conduc la o creștere mai puternică și la sustenabilitate fiscală.

Perspective pentru economia germană

Bundesbank estimează că politica fiscală expansionistă și impactul redus al politicii economice americane vor duce la o redresare marcată a economiei germane începând din 2026. Germania a stagnat din 2023, iar sectorul industrial vast a fost scos din piețele cheie de export.

Exporturile vor scădea semnificativ în 2025 și vor crește doar ușor anul viitor. Dinamica redusă în producția industrială din cauza tarifelor va contribui la o încetinire a pieței muncii și va apăsa asupra creșterii salariale.

Bundesbank mai prevede că inflația măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum va încetini la 2,2% ca medie anuală în 2025. Inflația va scădea apoi temporar la 1,5% în 2026 din cauza prețurilor energiei, înainte de a crește din nou la 1,9% în 2027.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaLumânările aprinse pot afecta aerul din casă și respirația. Cum reduci expunereaNews24Podul peste Tisa a devenit funcțional la Sighetu Marmației, la granița cu UcrainaDolce SportMikel Arteta a semnat un nou acord cu Arsenal, campioana Angliei, valabil până în 2030GetPonyFilmarea altui șofer poate duce la suspendarea permisului pentru 30 de zile. Ce manevre se reclamă prin e-SARBravonetSora lui Ken Urker o acuză pe Gypsy Rose Blanchard că minte. Autumn spune că nu mai erau împreunăLylaCum vorbești cu copilul despre consimțământ, de la refuzul unei îmbrățișări la ajutorul cerut unui adult