China reprezintă un risc major pentru securitatea rețelelor energetice europene prin controlul asupra componentelor critice și al lanțurilor de aprovizionare, a avertizat miercuri Radmila Sekerinska, secretar general adjunct al NATO. Declarația oficialului de rang înalt vine în contextul în care Alianța Nord-Atlantică intensifică monitorizarea influenței chineze asupra infrastructurii critice din Europa, considerând-o o vulnerabilitate strategică crescândă.
Dependența europeană de tehnologia chineză alarmează NATO
Radmila Sekerinska a declarat într-un interviu că Europa s-a creat o dependență periculoasă față de echipamentele chinezești în sectorul energetic. Ea a explicat că transformatoarele, invertoarele și alte componente esențiale pentru rețelele electrice provin în proporție covârșitoare din China. Această situație oferă Beijingului un potențial instrument de presiune geopolitică asupra statelor europene.
Potrivit secretarului general adjunct al NATO, componente produse de companii chinezești sunt integrate în infrastructura critică a majorității țărilor europene. Sekerinska a subliniat că aceste echipamente ar putea conține backdoors sau vulnerabilități care permit accesul de la distanță. Riscul sabotajului sau al întreruperii furnizării de energie devine real în scenarii de conflict sau tensiuni politice acute.
Contextul expansiunii chineze în energia europeană
China a devenit în ultimii 15 ani liderul global în producția de echipamente pentru energie regenerabilă. Companiile chinezești precum Longi, Trina Solar și Huawei domină piețele de panouri fotovoltaice, invertoare și sisteme de stocare a energiei. Prețurile competitive au determinat multe țări europene să opteze masiv pentru tehnologia chineză în tranziția către energie verde.
Beijingul controlează aproximativ 80% din producția globală de panouri solare și 60% din capacitatea de fabricare a turbinelor eoliene. Europa importă anual echipamente de energie regenerabilă în valoare de peste 40 de miliarde de euro din China. Această dependență s-a intensificat pe măsură ce Uniunea Europeană și-a accelerat planurile de decarbonizare și de reducere a dependenței de combustibilii fosili ruși.
Lecțiile din dependența de gazul rus
Sekerinska a tras paralele între situația actuală cu tehnologia chineză și dependența anterioară de gazul rusesc. Ea a declarat că Europa nu și-a învățat suficient din experiența devastatoare a crizei energetice provocate de războiul din Ucraina. Oficialul NATO a avertizat că înlocuirea unei dependențe cu alta nu reprezintă o strategie de securitate sustenabilă.
Conflictul din Ucraina a demonstrat vulnerabilitatea extremă a Europei când este dependentă de un furnizor unic pentru resurse critice. Prețurile la energie au explodat în 2022, iar unele țări au fost forțate să implementeze raționalizări. Industria europeană a suferit pierderi de competitivitate masive din cauza costurilor energetice de cinci ori mai mari decât în SUA sau China.
Măsurile propuse de NATO și Uniunea Europeană
Alianța Nord-Atlantică lucrează împreună cu Uniunea Europeană pentru identificarea și atenuarea riscurilor legate de infrastructura critică. NATO a înființat un Centru de Coordonare pentru Protecția Infrastructurii Critice cu sediul la Haga. Structura monitorizează amenințările fizice și cibernetice la adresa sistemelor energetice, de transport și comunicații din țările membre.
Comisia Europeană a propus noi regulamente care vor impune evaluări obligatorii de securitate pentru echipamentele de infrastructură critică. Companiile vor trebui să demonstreze că furnizori din țări terțe nu prezintă riscuri de securitate. Legislația ar putea interzice sau restricționa severe utilizarea tehnologiei chinezești în sectoare sensibile precum energia, telecomunicațiile și transporturile.
Reacția industriei și a statelor membre
Germania și Franța au exprimat îngrijorări privind costurile ridicate ale înlocuirii echipamentelor chinezești existente. Berlinul estimează că eliminarea completă a tehnologiei chineze din rețelele energetice ar costa peste 100 de miliarde de euro. Perioada de tranziție necesară ar putea întârzia semnificativ obiectivele climatice ale UE.
Asociația Producătorilor Europeni de Energie Regenerabilă a avertizat că restricțiile excesive ar putea încetini tranziția energetică. Reprezentanții industriei argumentează că tehnologia chineză este cu 30-40% mai ieftină decât alternativele europene sau americane. Ei susțin necesitatea unei abordări echilibrate care să îmbine securitatea cu accesibilitatea economică.
Companiile chinezești contestă acuzațiile
Huawei și alte corporații chinezești au negat că echipamentele lor prezintă riscuri de securitate. Companiile susțin că sunt supuse unor standarde duble și că acuzațiile sunt motivate politic. Un purtător de cuvânt al Huawei a declarat că firma este deschisă către audituri de securitate independente și că operează transparent în toate jurisdicțiile.
Ministerul Afacerilor Externe chinez a catalogat avertismentele NATO drept „histerizare” și „protecționism deghizat”. Beijingul a acuzat Occidentul că încearcă să împiedice dezvoltarea economică a Chinei prin restricții comerciale nejustificate. Oficialii chinezi au amenințat cu represalii economice dacă Europa va adopta măsuri discriminatorii împotriva companiilor chinezești.
Alternativele europene și provocările producției locale
Uniunea Europeană încearcă să dezvolte capacități de producție locale pentru echipamente energetice. Programul European Chips Act și Net-Zero Industry Act prevăd investiții de zeci de miliarde de euro pentru reducerea dependențelor strategice. Totuși, construirea de fabrici și formarea forței de muncă necesită ani de zile.
Companiile europene precum Vestas, Siemens Energy și Schneider Electric extind capacitățile de producție. Aceste investiții sunt susținute de subvenții guvernamentale și de credite preferențiale de la Banca Europeană de Investiții. Experții estimează că Europa ar putea atinge 50% din nevoile proprii de echipamente pentru energie regenerabilă până în 2030.
Implicațiile pentru România și Europa de Est
România și alte state din Europa de Est au investit masiv în parcuri fotovoltaice și eoliene folosind tehnologie chineză. Țara noastră găzduiește multiple proiecte de energie regenerabilă finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Multe dintre aceste instalații folosesc panouri și invertoare importate din China.
Autoritățile române vor trebui să evalueze riscurile de securitate ale infrastructurii energetice existente. Înlocuirea echipamentelor chinezești ar putea costa miliarde de euro și ar întârzia atingerea țintelor de energie verde. Ministerul Energiei colaborează cu experții NATO pentru identificarea celor mai critice vulnerabilități și pentru prioritizarea măsurilor de atenuare.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyCOTAR cere suspendarea amenzilor TollRo de la 1 octombrie 2026 și eliminarea temporară a tarifului fix de 2.000 de lei
BravonetDupă 40 de ani de carieră, Monica Anghel spune că nu aleargă numai după bani
Lyla14 idei de manichiură pentru Halloween, de la unghii French discrete la globi oculari 3D
Revista IoanaSemințele de in pot ajuta în constipație, dar pentru unele preparate EMA menționează cel puțin 150 ml de lichid
News24Cabinetul Mureșan are 169 de voturi declarate și are nevoie de 233 pentru învestire
Dolce SportRomânia începe Nations League în Suedia după șase deplasări fără victorie
