Întâlnirea de la București între președintele român, Traian Băsescu, și omologul său azer, Ilham Aliev, a culminat cu semnarea unui set amplu de acorduri menite să întărească colaborarea dintre cele două națiuni.
Experții subliniază că consolidarea relațiilor cu Azerbaidjan va oferi României oportunitatea de a accesa resursele energetice din Marea Caspică și de a participa la proiectele destinate transportului acestora către Europa, conform publicației ruse Nezavisimaia Gazeta.
Deși toate documentele semnate contribuie într-o măsură variată la crearea unei baze legislative pentru aprofundarea relațiilor dintre București și Baku, Nezavisimaia Gazeta scoate în evidență un acord specific intitulat “Declarația comună privind stabilirea unui parteneriat strategic între Republica Azerbaidjan și România”.
Detaliile acestui document au fost prezentate în cadrul unei conferințe de presă susținute de cei doi lideri. Președintele Băsescu a afirmat că vizita actuală a lui Aliev reprezintă o culminare a eforturilor depuse pe parcursul ultimilor patru ani. “Astfel, am semnat un acord extrem de important”, a declarat președintele român, subliniind că România are doar două astfel de parteneriate strategice cu alte țări: Franța și Statele Unite.
Băsescu a adus în discuție faptul că pe baza acestei declarații și având în vedere alte acorduri relevante, guvernele celor două state vor elabora un plan pentru implementarea deciziilor convenite. “Aceasta va funcționa ca o ‘foaie de parcurs’. În viitor, vom evalua realizările pentru a determina dacă pașii urmați au fost corecți sau nu”, citează publicația rusă din declarațiile lui Traian Băsescu.
Conform unor surse din Ministerul Afacerilor Externe al Azerbaidjanului citate de Nezavisimaia Gazeta, negocierile s-au concentrat pe aspecte energetice esențiale. Printre temele discutate s-au numarat realizarea proiectului Nabucco și cooperarea pentru construirea unui terminal pentru gaz lichefiat în portul Constanța.
Aceleași surse indicau faptul că Compania Petrolieră Națională din Azerbaidjan (GNKAR) intenționează să își extindă operațiunile prin intermediul României către piețele Uniunii Europene. GNKAR considerând că există oportunități actuale pentru extinderea capacităților sale de stocare la Constanța. Aceasta ar permite companiei să transporte resursele energetice prin două rute distincte.
Prima opțiune le-ar permite celor din GNKAR să gestioneze singuri procesările resurselor deja transportate către rafinăriile românești sau împreună cu partenerii locali. A doua variant implicând tranzitul prin Constanța continuând astfel creșterea capacităților portuare înainte ca produsele petroliere să fie direcționate spre Trieste.
Analizatorii considerăm firesc interesul României față de resursele energetice azere. În primul rând, compania Transgaz din România colaborează alături de RWE (Germania), OMV (Austria), Botas (Turcia), Bulgargaz (Bulgaria) și MOL (Ungaria) în cadrul proiectului Nabucco. De asemenea, dezvoltarea legată proiectului Constanța-Trieste aduce beneficii economice importante României.
Pe lângă aspectele economice ale colaborării cu Bucureștiul, Azerbaidjan urmărește obiective politice importante; România fiind una dintre puținele țări care au susținut constant poziția Azerbeidjanului referitoare la conflictul din Nagorno-Karabah – o chestiune crucial important pentru Baku – concluzionează ziarul rus.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaGlicemia a crescut mai puțin la masa cu partenerul decât la cea luată singur, într-un experiment
News24De ce rămâne aerul poluat aproape de sol la inversiune termică și cum se citesc datele stațiilor de monitorizare
Dolce SportCornel Țălnar crede că Hagi ar trebui să rămână selecționer după înfrângerea cu 6-0 în Polonia
GetPonyO mașină de 20.000 de euro poate pierde 13.000 de euro în cinci ani. Cum se evaluează deprecierea înainte de cumpărare
BravonetAhmed și Andra au plecat la Roma după descalificarea din „Casa iubirii”. Cum și-au ascuns numerele
LylaDepresia postpartum afectează și tații. Studiile citate pentru România indică 18,8%