Can-Canul: Dansul care a Revoluționat Parisul
O premieră memorabilă la Teatrul de Varietăți
Pe 21 octombrie 1858, Teatrul de Varietăți din Paris a fost martor la debutul celebrului dans can-can. Această formă artistică este strâns legată de opereta „Orpheus în Infern”, compusă de germanul Jacques Offenbach. Deși prima reprezentație a stârnit controverse, can-canul avea să devină rapid un simbol al epocii.
Reacțiile critice și succesul popular
La momentul lansării operetei „Orpheus” în Paris, criticii au avut reacții vehemente, descriind-o ca fiind „bădărănească”, „șocantă” și chiar „imorală”. Cu toate acestea, publicului i-a plăcut spectacolul, iar popularitatea sa a crescut exponențial.
Mark Twain oferea o descriere amuzantă a dansului: „Can-Can-ul este un dans care implică fete ce își ridică picioarele în aer și își arată pantalonașii. Așa că nu cere bunicii să facă asta!”
Renașterea unui stil vechi
Deși can-canul s-a impus ca un fenomen cultural la sfârșitul secolului al XIX-lea, rădacinile sale se regasesc încă din secolul al XVIII-lea. Un precursor al acestuia era triori, un dans popular în Bretania de Jos din secolul al XVI-lea. Caracteristica principală era că femeile dansau singure cu fustele ridicate.
Duplicitatea sa artisticã l-a transformat într-un element central al divertismentului european. Grupurile feminine care interpretau can-can la Moulin Rouge sau Jardin de Paris atrageau atenția aventurierilor și impresarilor din întreaga lume.
Impact asupra modei și culturii
Apariția can-can-ului coincide cu introducerea rochiilor din crinolinã pe scena modei pariziene. Acest stil vestimentar complementa perfect mișcările energice ale dansatoarelor.
Cu toate acestea, odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, gusturile publicului s-au schimbat semnificativ; bucuria specificã epocii Belle Epoque părea să disparã împreunã cu muzica vibrantã asociată acesteia.
Galop infernal: o denumire emblematicã
Termenii precum „galop infernal” au fost utilizați pentru prima datǎ de jurnalistul Gustave Doré în anii 1840 pentru a descrie atmosfera balurilor organizate la Opera din Paris. Deși Offenbach nu a creat efectiv can-can-ul sau numele acestuia, muzica sa va fi ulterior adoptată pentru acompanierea spectacolelor teatrale.
Astfel, istoria can-can-ului rămâne una fascinantǎ ce reflectǎ evoluția culturalǎ şi socialǎ a unei întregi epoci europene.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportCharlie Marshall a discutat la București cu liderii cluburilor despre viitorul fotbalului european
GetPonyCinci mașini clasice cu motor V12 rămân relativ accesibile, dar întreținerea schimbă calculul
BravonetAhmed și Andra au plecat la Roma după descalificarea din „Casa iubirii”. Cum și-au ascuns numerele
LylaStudiul REACT a găsit plăci de aterom la 1 din 13 participanți cu vârste între 18 și 29 de ani
Revista IoanaDeschide borcanul cu gogonele după 21-30 de zile. Cum le păstrezi tari și crocante
News24CCR deschide calea recalculării indemnizațiilor de maternitate pentru femeile asigurate opțional
