Progrese Remarcabile în Imprimarea 3D în Domeniul Medical
În fiecare săptămână, inovațiile din domeniul medical continuă să surprindă. Recent, o echipă de cercetători de la Institutul de medicină Regenerativă al Universității Wake Forest a reușit să dezvolte țesuturi hepatice prin tehnologia imprimării 3D, câștigând un concurs organizat de NASA.
Realizări Notabile în Crearea Ţesutului Vascular
Cercetătorii au reușit să producă țesut vascular și o bucată viabilă biologic de ficat uman cu dimensiuni de un centimetru pătrat. Aceste structuri au demonstrat capacitatea de a supraviețui și funcționa normal timp de 30 de zile. Deși fiecare echipă a utilizat metode diferite, ambele s-au bazat pe tehnologii similare pentru a crea matrițe din gel sau schelete care permit circulația oxigenului și nutrienților necesari menținerii vieții țesuturilor artificiale.
Viitorul Transplanturilor: O Revoluție prin Imprimare 3D
Aceste progrese ar putea transforma radical abordările actuale în transplanturile organelor. În locul dependenței de donatori umani, este posibil ca organele necesare să fie imprimate înaintea intervențiilor chirurgicale, reducând riscurile respingerii și asigurând o potrivire genetică perfectă.
Imprimarea 3D: Inovații în Industria Aerospațială
Până acum, progresele imprimării 3D nu se limitează doar la medicină; acestea se extind și în industria aerospațială. Racheta Terran R dezvoltată de Relativity Space este complet imprimată tridimensional și reciclabilă. Aceasta are un design simplificat ce constă din doar trei piese pentru motorul Aeon (Eon), ceea ce facilitează asamblarea rapidă și eficientizarea costurilor.
Aprovizionare Eficientizată pentru Misiuni Spațiale
Teren R își propune să recupereze atât prima cât și a doua etapă ale rachetei după lansare,menținând încărcătura atașată celei din urmă pentru întoarcerea pe Pământ. Această abordare reduce numărul componentelor recuperate la două, facilitând astfel procesul logistic post-misiune.
aterizarea rachetei va avea loc pe uscat în anul 2024 la Cape Canaveral, ceea ce va permite o recondiționare mai ușoară comparativ cu aterizările pe mare.
