Iluzia unui război fulger în Iran s-a spulberat, iar estimările inițiale de câteva zile au fost înlocuite de prognoze care vorbesc despre săptămâni sau chiar luni de conflict. În timp ce oficialii americani și israelieni iau în calcul noi variante, doi experți români analizează cele mai probabile scenarii, de la un conflict limitat la o invazie terestră considerată improbabilă.
Estimările privind durata conflictului variază considerabil. Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Nadav Shoshani, a vorbit despre câteva săptămâni, în timp ce Donald Trump a menționat patru săptămâni. Potrivit unei analize publicate de Adevărul, politologul Raluca Moldovan și generalul (r) Adriean Pârlog au decriptat planurile Washingtonului și posibilele evoluții ale războiului.
Trei scenarii realiste pentru durata conflictului
Raluca Moldovan, conferențiar la Universitatea Babeș-Bolyai și expertă în Orientul Mijlociu, consideră că evoluția războiului depinde de variabile strategice majore. Ea avansează trei scenarii posibile pentru durata confruntării. „În momentul de față conflictul se află abia în primele zile, dar evoluția lui depinde de câteva variabile strategice majore: obiectivele reale ale Washingtonului și Tel Avivului, capacitatea Iranului de a rezista militar și politic, și gradul în care războiul se extinde în regiune. Din punct de vedere analitic, există trei scenarii realiste pentru durata actualului conflict”, spune experta.
Primul scenariu presupune un război limitat, care ar putea dura de la câteva săptămâni la câteva luni. „În primul scenariu, războiul rămâne unul relativ limitat, dominat de lovituri aeriene și atacuri cu rachete. Acesta este modul în care au început operațiunile: bombardamente asupra infrastructurii militare iraniene și represalii ale Iranului cu rachete și drone asupra bazelor americane și a unor ținte regionale. Dacă obiectivul SUA este doar degradarea programului nuclear și a capacităților militare ale Iranului, conflictul ar putea dura câteva săptămâni până la câteva luni. Chiar și în acest caz, însă, tensiunile ar putea continua mult timp sub forma unor atacuri sporadice și a unei confruntări indirecte”, explică Raluca Moldovan.
Un al doilea scenariu, considerat mai probabil, este extinderea conflictului la nivel regional. „Al doilea scenariu, considerat de mulți analiști mai probabil, este transformarea războiului într-un conflict regional. Iranul nu luptă doar prin forțele sale convenționale, ci și printr-o rețea de aliați și grupări armate din Orientul Mijlociu. Deja au apărut atacuri cu rachete și drone în zona Golfului și în alte state din regiune, iar infrastructuri energetice și maritime sunt afectate. În acest context, conflictul ar putea dura luni sau chiar câțiva ani, deoarece ar implica mai multe fronturi și ar semăna mai degrabă cu un război regional decât cu o campanie militară limitată”, adaugă ea.
Cel mai radical scenariu ar implica o schimbare de regim la Teheran, ceea ce ar prelungi conflictul pe o perioadă de ani de zile. „Un al treilea scenariu – cel mai radical – ar apărea dacă obiectivul strategic devine schimbarea regimului de la Teheran. Unele declarații politice din Washington sugerează această posibilitate, mai ales după eliminarea lui Khamenei și discuțiile despre viitorul conducerii iraniene. Dacă războiul ar evolua în această direcție, conflictul ar putea dura ani de zile, deoarece ar implica nu doar distrugerea aparatului militar iranian, ci și gestionarea unui stat foarte mare și populat. Experiențele din Afganistan și Irak arată că faza militară poate fi relativ scurtă, dar stabilizarea ulterioară poate dura un deceniu sau mai mult”, susține experta.
Riscuri economice și geopolitice majore
O extindere a războiului ar aduce complicații strategice considerabile, cu impact global. Una dintre cele mai mari amenințări vizează Strâmtoarea Hormuz, un punct vital pentru comerțul mondial cu petrol. „Una dintre cele mai importante ar fi posibilitatea blocării sau perturbării traficului în Strâmtoarea Hormuz, un punct de tranzit esențial pentru exporturile de petrol din Golf. Iranul a investit de ani de zile în capacități navale asimetrice – mine maritime, rachete antinavă și drone – tocmai pentru a putea amenința navigația în această zonă. Chiar și o perturbare temporară a transportului petrolier ar avea consecințe economice globale, prin creșterea rapidă a prețurilor la energie. În paralel, Iranul ar putea lovi cu rachete baze americane din statele din Golf, precum Qatar, Bahrain sau UAE, ceea ce ar extinde automat teatrul de operațiuni”, explică Raluca Moldovan.
Pe plan geopolitic, Rusia și China ar juca un rol important, deși indirect. „Rusia și China nu ar interveni probabil direct, însă ar avea interese semnificative în evoluția conflictului. Rusia ar putea sprijini Iranul indirect, deși pana acum nu au făcut acest lucru, prin transfer de tehnologie militară sau cooperare strategică, în timp ce China – mare importator de petrol din Golf – ar încerca probabil să limiteze escaladarea și să promoveze o soluție diplomatică pentru a evita destabilizarea piețelor energetice”, susține ea.
De ce o invazie terestră este extrem de improbabilă
Deși unii oficiali americani, precum senatorul democrat Richard Blumenthal, au menționat posibilitatea unei ofensive terestre, experții militari o consideră o opțiune foarte riscantă. „În ceea ce privește ideea unei ofensive terestre, invocată uneori în discursul politic american, aceasta este considerată de majoritatea experților militari drept extrem de improbabilă. Iranul este o țară foarte mare, cu o populație de aproximativ 90 de milioane de locuitori și un teritoriu dificil din punct de vedere geografic”, afirmă Moldovan. Ea adaugă că o astfel de operațiune „ar necesita probabil sute de mii de soldați și ar risca să genereze o insurgenta de lungă durată, similară sau chiar mai dificilă decât experiența americană din Irak”.
Opinia este împărtășită și de generalul (r) Adriean Pârlog, fost adjunct al Direcției Informații Militare. El subliniază că lecțiile din Afganistan și Irak nu ar trebui ignorate. „Mie mi se pare că mai ales după retragerea Statelor Unite din Afganistan, după lipsa de performanță strategică, politico-militară și strategică militară în Irak, o decizie a Statelor Unite în legătură cu o potențială introducere la sol a forțelor de luptă terestră nu ar fi neapărat indicată”, consideră generalul. Acesta amintește și de lipsa unui sprijin clar din partea aliaților, spre deosebire de conflictul din 2003. Terenul dificil reprezintă un alt obstacol major. „Este extrem de greu să ne închipuim o forță terestră într-o zonă extrem de grea, comparabilă cu Afganistanul ca și geografie, așa cum e Iranul”, punctează generalul. În plus, populația locală, care ar putea opune rezistență unui invadator, pare unită în fața amenințării externe. „Nu știu dacă populația Iranului va fi încântată de o prezență militară străină. Nu sunt deloc convins”, mai spune Adriean Pârlog.
O ușă deschisă pentru negocieri?
În ciuda escaladării militare, generalul Pârlog identifică semnale care ar putea indica o revenire la masa negocierilor mai devreme decât se anticipează. El atrage atenția asupra modului în care este definit conflictul de către unii politicieni americani, ceea ce lasă loc de manevră diplomatică. „Există unele semnale în acest sens. Am văzut că Partidul Republican spune că este vorba de o operațiune de luptă țintită și limitată, nu de un război, cu Iranul. Asta înseamnă că este posibil să se ajungă din nou la negocieri, iar războiul să nu dureze. Are sens cautarea de negocieri incipiente”, încheie generalul.
Sursa: Adevarul
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportCum se alege sportul potrivit pentru copii, de la jocul liber la 2-5 ani până la pregătirea de performanță
GetPonyUn plin de 50 de litri de benzină costă 505 lei în România, la media săptămânii din 19 octombrie 2026
BravonetDecorurile filmelor Beatles ale lui Sam Mendes vor deveni atracție pentru fani la Liverpool în 2028
LylaCe modificări la sân cer consult chiar fără nodul și când faci mamografia recomandată între 50 și 69 de ani
Revista IoanaCadoul de Crăciun de la firmă poate fi fără taxe până la 300 de lei. Ce condiții se aplică în 2026
News24Un vas comercial se scufundă lângă Constanța, după ce ar fi fost lovit de o dronă
