Bruxelles-ul trebuie să dezvolte „noi instrumente defensive” pentru sectoare precum informatica cuantică și inteligența artificială, în timp ce își actualizează politicile de securitate în fața unei Chine tot mai asertive, a declarat președintele Comisiei Europene.
Ursula von der Leyen a declarat că UE trebuie să stabilească o linie clară pentru comerțul cu tehnologii extrem de sensibile în cazul în care nu poate fi exclusă utilizarea militară sau în cazul în care există implicații asupra drepturilor omului, deoarece încearcă să determine „dacă investițiile sau exporturile sunt în interesul nostru de securitate”.
Comisia examinează, de exemplu, crearea unui mecanism de examinare a investițiilor în străinătate ale companiilor din UE într-un număr mic de tehnologii sensibile care ar putea spori capacitățile militare ale rivalilor, a adăugat ea.
Citeste si:
Discursul președintelui Comisiei vine în contextul în care SUA intensifică presiunea asupra aliaților săi pentru a se alinia mai strâns cu Washingtonul și pentru a-și întări abordarea față de China, pe măsură ce tensiunile cresc în legătură cu Taiwanul și cu sprijinul acordat de Beijing pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Von der Leyen, care a purtat discuții la Washington DC cu președintele american Joe Biden în această lună, a avertizat cu privire la o „întărire deliberată” a poziției strategice a Chinei, adăugând că Beijingul devine „mai represiv acasă și mai asertiv în străinătate”.
UE trebuia să se asigure că capitalul, expertiza și cunoștințele companiilor sale nu sunt folosite pentru a spori capacitățile militare și de informații ale „rivalilor sistemici” ai blocului – dintre care China este unul.
Ea a adăugat: „O politică europeană puternică privind China se bazează pe o coordonare puternică între statele membre și instituțiile UE și pe dorința de a evita tacticile de divizare și de cucerire cu care știm că ne putem confrunta”.
Von der Leyen a vorbit înainte de o călătorie planificată la Beijing săptămâna viitoare cu președintele francez Emmanuel Macron. Ea a încercat să conducă o linie privind China care este distinctă de cea a SUA, subliniind că obiectivul ei nu este de a „decupla” economia Europei de China, ci mai degrabă un proces de „de-risc”.
Președinta Comisiei a declarat că dorește să lase spațiu pentru a discuta despre „un parteneriat mai ambițios” și pentru a face concurența mai echitabilă și mai disciplinată. „Nu dorim să tăiem legăturile economice, societale, politice și științifice”, a spus ea.
Dar discursul ei de la European Policy Centre și Mercator Institute for China Studies a reprezentat ceea ce ea a descris ca fiind o „evaluare sobră” a relațiilor și a intențiilor strategice ale Chinei. Președintele chinez Xi Jinping, a spus ea, „dorește în esență ca China să devină cea mai puternică națiune din lume”.
„UE trebuie să își definească relația viitoare cu China și cu alte țări în domenii sensibile de înaltă tehnologie, cum ar fi microelectronica, calculul cuantic, robotica, inteligența artificială, biotehnologia și altele”, a spus ea.
„În cazul în care nu pot fi excluse scopurile cu dublă utilizare sau în cazul în care drepturile omului ar putea fi implicate, va trebui să existe o linie clară cu privire la faptul dacă investițiile sau exporturile sunt în interesul nostru de securitate”.
Olanda a declarat recent că va bloca exporturile celor mai avansate instrumente de fabricare a cipurilor de siliciu către China, în urma presiunilor din partea SUA.
Ideile inițiale vor fi prezentate ca parte a unei noi strategii de securitate economică în acest an, a spus ea.
Președintele Comisiei a făcut, de asemenea, apel la unitatea UE în ceea ce privește utilizarea „mai îndrăzneață și mai rapidă” a instrumentelor comerciale existente în domenii precum investițiile străine directe, subvențiile străine și așa-numita coerciție economică.
Von der Leyen a declarat că UE va trebui să „reevalueze” Acordul global de investiții cu China, un acord comercial care nu a fost ratificat și care a fost blocat din 2021. „Trebuie să recunoaștem că lumea și China s-au schimbat în ultimii trei ani, iar noi trebuie să reevaluăm CAI în lumina strategiei noastre mai largi privind China.
„Există unele domenii în care comerțul și investițiile prezintă riscuri pentru securitatea noastră economică sau națională, în special în contextul fuziunii explicite a Chinei între sectoarele sale militare și comerciale”, a avertizat ea.
Acest lucru este valabil în special pentru tehnologiile sensibile, bunurile cu dublă utilizare și investițiile care implică transferuri tehnologice forțate. UE, a adăugat ea, va „testa la stres relația noastră pentru a vedea unde se află cele mai mari amenințări la adresa rezilienței, prosperității și securității noastre pe termen lung”.
UE trebuia, de asemenea, să își facă propria economie mai competitivă și mai rezistentă, inclusiv prin consolidarea și diversificarea aprovizionării cu materii prime.
Referindu-se la vizita lui Xi la președintele rus Vladimir Putin la Moscova săptămâna trecută, von der Leyen a declarat că este clar că China vede slăbiciunea lui Putin ca o modalitate de a-și spori influența asupra Rusiei.
„Departe de a fi descurajat de invazia atroce și ilegală a Ucrainei, președintele Xi își menține „prietenia fără limite” cu Rusia lui Putin”, a spus ea. „Este clar că echilibrul de putere în această relație – care în cea mai mare parte a secolului trecut a favorizat Rusia – s-a inversat acum.
„Orice plan de pace care ar consolida de fapt anexiunile rusești pur și simplu nu este un plan viabil. Trebuie să fim sinceri în această privință.”
Ea a avertizat: „Modul în care China continuă să interacționeze cu războiul lui Putin va fi un factor determinant pentru relațiile UE-China în viitor.” În mod similar, respectarea de către China a obligațiilor internaționale privind drepturile omului va fi, de asemenea, un „test” pentru cât de mult poate coopera UE cu China.
Sursa – www.ft.com
