Viennafair, o ocazie de afirmare pentru artiştii contemporani din Europa Centrală şi de Est

Viennafair, organizat în intervalul 6-9 mai, este singurul târg de comerţ internaţional contemporan focalizat asupra artei din Europa Centrală şi de Est, potrivit organizatorilor manifestării. Târgul, care se află la a şasea ediţie, are loc anual în „Wien Messe”, complexul expoziţional ultramodern al capitalei austriece.

Anul acesta se aşteaptă ca târgul să atragă aproximativ 16.000 de vizitatori. A devenit practic o obligaţie pentru colecţionari, iar organizatorii aşteaptă mult mai mulţi cumpărători din America de Nord anul acesta, în plus faţă de cei europeni, informează Wall Street Journal (WSJ) de vineri.
„În acest an vom asista nu doar la participarea mult mai multor reprezentanţi ai instituţiilor, ci şi a mai multor colecţionari privaţi”, a declarat Matthias Limbeck, directorul „Viennafair”.

Faptul că târgul este singurul exclusiv pentru artă din Europa Centrală şi de Est a atras expozanţi cum ar fi românul Marian Ivan, care a declarat: „Este al doilea an în care participăm la Viennafair. Aceasta se dovedeşte a fi o decizie înţeleaptă, pentru că târgul are un program foarte bun pentru colecţionari”. Articolul din WSJ începe cu o scurtă prezentare a lui Ivan.

Când părinţii acestuia l-au trimis la facultate, erau convinşi că va deveni un economist. El a absolvit chiar un MBA şi a avut un loc de muncă important la un hotel de cinci stele din Bucureştiul natal. Dar scena de artă românească a fost cea care l-a atras, Ivan intenţionând de mai mult timp să-şi investească toţi banii într-o galerie de artă.

„Am fost întotdeauna puternic interesat de artă, dar eu provin dintr-o familie foarte simplă, săracă. Părinţii mei erau speriaţi de viitorul meu”, spune Ivan, care a mai precizat: „După ce am vizitat ateliere de artişti, mi-am dat seama că nu există multe oportunităţi pentru artişti de a expune în România, în afară de galeriile de stat. Era în 2004 şi nu exista o piaţă de artă autentică”.

Ivan, acum în vârstă de 36 de ani, a deschis „Ivan Gallery” din Bucureşti, în 2006. Galeria sa, alături de alte 130, va expune la Viennafair, care este o poartă pentru artiştii contemporani din Europa Centrală şi de Est, ce devin rapid o „marfă fierbinte” în Occident, potrivit WSJ. Sub regimul comunism, lumea artei din Europa de Est a ajuns brusc în două tabere puternic divizate.

Citeste si:  Bitcoin atinge 19.000 de dolari pentru prima dată în trei ani, la maxim din toate timpurile la vedere

Şcolile de artă s-au umplut cu copii de lideri comunişti proeminenţi, galeriile erau deţinute de stat iar arta a fost utilizată în principal drept instrument de propagandă. Restul avea loc subteran. Evoluţia artei contemporane în foştii sateliţi sovietici a asistat la progrese semnificative doar în ultimii ani. Deşi mulţi dintre artiştii mai tineri au puţine amintiri despre comunism, ei produc artă încă, în mare măsură, în gol.

Au avut la dispoziţie puţine reviste de artă, puţine exponate de examinat, o expunere minimă în faţa unor artişti internaţionali şi nu au avut nici resursele necesare pentru a alimenta o cultură de artă locală. „Atunci când comunismul s-a sfârşit, curatorii şi artiştii au încercat să demareze propria afacere, dar nu au ştiut cum funcţionează ea”, spune Edek Bartz, curator al „Viennafair”. Şcolile de artă au exarcerbat problema, în opinia lui Bartz. Oferă o instruire tehnică excelentă, dar nu mai mult.

Citeste si:  Oscarurile „Fără Zoom” provoacă reacții adverse, relatează presa de la Hollywood

„Au profesori cu adevărat buni, dar aceştia predau încă ca şi cum ar fi în secolul XIX”, explică Bartz. După cum ştim, arta se dezvoltă şi creşte, nu este statică”, precizează el. Oportunităţile internaţionale au început să asigure schimburile atât de necesare şi ocaziile de promovare, „Viennafair” având un rol de primă mărime.

Bartz este mulţumit de rolul acestui târg drept piatră de temelie pentru galerii şi artiştii lor „Adesea, aceasta este prima lor expoziţie internaţională şi sunt mândru de asta. Au început să fie o parte a circuitului de artă european. Îi primesc pe artişti în Germania, Belgia, Marea Britanie. Îi face cunoscuţi nu numai în propria lor ţară, ci şi în restul Europei şi în America”.

La 85 de ani, Geta Brătescu, considerată unul dintre cei mai importanţi artişti din România ai secolului trecut, de abia acum devine cunoscută pentru restul lumii. Ivan Gallery, care o reprezintă pe d-na Brătescu, va expune seria abstractă din 1987, „Costume pentru Festivităţi efemere”, opt bucăţi ce se vând colectiv.
Un alt artist expus este Oana Farcaş, de 26 de ani, pictoriţă româncă ce atrage ochiul colecţionarilor cu picturi în ulei ale realismului contemporan, una dintre ele explorând eroismul omenirii. Două lucrări vor fi disponibile, fiecare la preţul de 5.500 de euro.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner