Invazia Rusiei din Ucraina provoacă foamete la nivel mondial și creșterea accelerată a prețurilor la alimente, iar viitoarele perturbări ale lanțurilor de aprovizionare vor amplifica și mai mult această nenorocire, scrie Elisabeth Braw, de la American Enterprise Institute, pentru The Wall Street Journal.
Multe țări realizează acum că ar trebui să producă mai multe alimente, însă ele și-au vândut o mare parte a celor mai bune pământuri Chinei, care se folosește de ele pentru a-și hrăni propria populație.
În contextul agricol, China a cumpărat aproape 10% din terenul arabil al Ucrainei. Țările ar trebui să înceapă să-i verifice pe cei care le cumpără terenurile agricole, tot așa cum o fac deja în cazul anumitor tehnologii cruciale.
Citeste si:
în opinia sa, „Nu poate exista o soluție eficientă la criza alimentară globală fără reintegrarea pe piețele mondiale a producției alimentare ucrainene, dar și a celei de alimente și fertilizatori a Rusiei”, a declarat pe 24 iunie secretarul general al ONU António Guterres, avertizând că planeta se confruntă cu mai multe cazuri de foamete anul acesta, iar în 2023 va fi chiar mai rău.
Însă cerealele și alte alimente ucrainene nu vor ajunge nicicând prea curând pe piața globală din cauza blocării rutelor maritime de către Rusia. Ucraina exportă ceva grâne pe piețele globale pe calea ferată, prin Polonia și România, însă aceste variante sunt complicate și scumpe. Înainte de război Ucraina își exporta prin porturile maritime în jur de 90% din cereale.
China a cumpărat terenuri agricole în mai multe țări
În ultimii câțiva ani cumpărători chinezi au achiziționat terenuri agricole în țări atât de diverse precum SUA, Franța și Vietnam astfel:
-În 2013 gigantul alimentar WH Group din Hong Kong a cumpărat Smithfield, cel mai mare producător de carne de porc al Americii, și peste 146.000 de acri de teren agricol în Missouri.
-În același an Xinjiang Production and Construction Corps a cumpărat 9% din terenul agricol al Ucrainei, faimos pentru fertilitatea lui, reprezentând 5% din teritoriul țării, o concesiune pe 50 de ani. (În 2020 SUA au sancționat compania chineză din cauza abuzurilor ei contra drepturilor omului.) -Între 2011 și 2020 China a cumpărat aproape 7 milioane de hectare de teren agricol, răspândite pe tot cuprinsul lumii.
-Firmele britanice au cumpărat în total mai puțin de 2 milioane, în vreme ce cele americane și japoneze au cumpărat mai puțin de 1 milion, scrie The Wall Street Journal.
În acest sens, „Ce contează cel mai mult este ce fac chinezii cu pământul”, a declarat J. Peter Pham, analist veteran pe problemele Africii și fost delegat al administrației Trump în regiunea marilor lacuri a Africii. În Republica Democrată Congo „ei au primit aprobarea regimului anterior de a prelua 100.000 de hectare pentru a produce ulei de palmier”, un tip de cultură care distruge pădurile.
„Iar în Zimbabwe ei produc carne de vită, pe care o exportă acasă în China, ceea ce nu constituie un uz nici sustenabil și nici înțelept al terenului agricol, într-o țară în care populația e înfometată din cauza penuriei de alimente de bază.”
Pierderea terenurilor arabe, o calamitate
Pierderea terenurilor arabile devine o calamitate chiar și pentru țări aflate într-o situație mai bună decât Zimbabwe. În principal din cauza invaziei ruse din Ucraina, prețurile angro la alimente crescuseră deja în aprilie cu 18% față de anul anterior. E cea mai mare creștere înregistrată în ultimii 50 de ani în decurs de 12 luni, conform Bloomberg.
În Franța prețul grâului s-a dublat față de 2020. Și, foarte probabil, China intenționează să cumpere și mai mult pământ în străinătate. Ea deține 21% din populația planetei și numai 7% din pământul agricol productiv.
În contextul contradictoriu, Soarta Ucrainei ilustrează cât de periculos este să-ți fie controlată o mare parte din teritoriu de către o altă țară. Pe de o parte Kievul ar putea fi îngrijorat de faptul că un aliat al Rusiei îi controlează pământul, pe de alta e nevoită să se teamă și că Beijingul și-ar putea retrage brusc investiția, exacerbând astfel problemele economice ale Ucrainei.
În contextul politico-agrar, o lege inițiată de reprezentantul Dan Newhouse (republican, Washington), aflată în prezent pe masa Comitetului de Achiziții al Camerei, propune interzicerea cumpărării de terenuri agricole americane de către companii din China, Rusia, Iran și Coreea de Nord. Ea vine după un proiect propus în 2020 de senatorii republicani Jim Inhofe și Thom Tillis, care ar impune verificarea obligatorie a achizițiilor de terenuri agricole de către entități străine.
Astfel de verificări ar trebui să fie însoțite de eforturi de a răscumpăra pământurile de la China și de la oricare alt rival strategic. A devenit acum prea riscant să-i permiți unei puteri ostile să dețină teren agricol. Cererea de terenuri arabile nu va face decât să crească pe măsură ce clima se schimbă. Concomitent, confruntarea geopolitică va provoca noi perturbări ale lanțurilor de aprovizionare. În prezent, fiecare hectar contează.
