Noi competențe pentru ANAF și MFP în controlul taxelor clawback și redevențelor
Legea nr. 222/2021: O schimbare semnificativă în regimul de control fiscal
O nouă legislație,Legea nr. 222/2021, a intrat în vigoare pe 30 iulie 2021, conferind Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și ministerului Finanțelor Publice (MFP) atribuții extinse în ceea ce privește monitorizarea declarării și plății taxei clawback, precum și a redevențelor miniere și petroliere.Această modificare legislativă are ca scop intensificarea controalelor asupra contribuabililor din sectoarele considerate esențiale.
impactul noii legi asupra controalelor fiscale
Conform unei analize realizate de consultanții deloitte România, implementarea acestei legi ar putea duce la o dublare a numărului de inspecții fiscale în domeniile vizate. Legea preia un proiect din 2019 care prevedea verificări anuale ale modului de calcul al taxei clawback și al exactității datelor utilizate pentru plata redevențelor.
Expunerea de motive a legii subliniază că scopul principal este creșterea capacității autorităților fiscale de a mobiliza sumele datorate bugetului național,generând astfel venituri suplimentare.
Dublarea competențelor: Provocări juridice
Anterior adoptării acestei legi, responsabilitatea pentru analiza declarațiilor fiscale revenea exclusiv ANAF-ului conform Codului de procedură fiscală. Acum însă, inspecțiile economico-financiare efectuate atât de MFP cât și ANAF pot genera noi obligații bugetare pentru contribuabili.
Consultanții Deloitte atrag atenția asupra riscurilor generate prin suprapunerea competențelor între inspecțiile fiscale obișnuite și cele economico-financiare. Deși OUG nr. 94/2011 stipulează că doar controlul curții de Conturi este incompatibil cu inspecția economico-financiară, nu există claritate privind posibilele conflicte între diferitele tipuri de controale aplicabile aceluiași contribuabil.
Implicațiile practice ale noii reglementări
Legea nr. 222/2021 ridică întrebări cu privire la utilitatea acestor inspecții suplimentare într-un context deja riguros reglementat prin alte autorități competente precum Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) sau Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).
Statisticile recente indicau o subdimensionare a personalului ANRM care afectează colectarea redevențelor miniere şi petroliere; astfel se explică necesitatea verificării exacte a datelor utilizate la calcularea acestora prin intermediul noilor structuri create.
Perspectivele viitoare ale activităților inspectoratelor financiare
Consultanța Deloitte sugerează că CNAS şi ANRM vor continua să joace un rol central în reglementarea sectorială iar structurile specializate din cadrul MFP şi ANAF vor funcţiona mai mult ca agenţi recuperatori ai creanţelor decât ca inspectori activi ai conformităţii fiscale.
Intensificarea controalelui economic este anticipată ca fiind iminentă; rămâne însă neclar dacă aceasta va conduce la suprapuneri funcţionale între diversele entități implicate sau dacă va rezulta într-o simplificare eficientizantă a procesului fiscal generalizat pe aceste domenii critice.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportManchester City a învins Liverpool cu 3-0 după eliminarea lui Gravenberch
GetPonyAlegerea jantelor la Dacia Bigster schimbă confortul și cheltuielile cu pneurile. Când sunt potrivite cele de 19 inchi
BravonetArmina a ajuns la spital după un atac de panică. Ea și Marcel au renunțat la „Insula Iubirii” 2026
LylaFoștii fumători care vapează au avut un risc de cancer pulmonar cu 56% mai mare într-un studiu
Revista IoanaTisa și leandrul pot fi toxice pentru copii. Ce precauții să iei dacă ai aceste plante acasă sau în grădină
News24Elevii români defavorizați au la PISA 2025 un decalaj echivalent cu peste șase ani de școală față de cei avantajați
