Riscurile‌ Legii ​Pensiilor asupra Deficitului Public în România

Majorări semnificative ale cheltuielilor guvernamentale

Comisia Europeană a⁢ avertizat că noua ⁢Lege a pensiilor, adoptată recent, ar putea genera un deficit​ public considerabil ⁢în 2020 și anii următori. Raportul misiunii de supraveghere consolidată, desfășurată pe 25 septembrie 2019, subliniază ⁣impactul majorării punctului de pensie între 2019 ⁢și 2021.

Estimările oficiale indică ‍o ‌creștere a ‌cheltuielilor⁢ guvernamentale cu 0,8% din PIB pentru anul 2019, urmată de un salt la 2,3% ​în 2020 și la aproape​ 4,9% în anul următor. Reprezentanții Ministerului Finanțelor au afirmat că strategia ‍fiscală va permite acoperirea acestor costuri prin îmbunătățirea colectării impozitelor și limitarea ‌cheltuielilor.

Îngrijorări privind implementarea ⁢măsurilor

Echipa Comisiei Europene⁤ a exprimat îngrijorări legate de⁢ aplicarea efectivă a noii legi. În‍ special, majorarea pensiilor cu până la 40% ridică întrebări⁣ despre fezabilitatea respectării calendarului stabilit fără ajustări suplimentare. Consiliul Fiscal și Banca Națională a României au subliniat că respectarea termenelor prevăzute nu este compatibilă cu menținerea deficitului ⁤bugetar ⁢sub ‌limita de 3% din PIB stipulată în Tratat.

Recomandările Consiliului European

În ⁣iunie trecut, Consiliul European recomandase României să limiteze creșterea nominală a cheltuielilor publice ​primare nete la maximum 4,5% pentru anul ‍curent⁤ și la 5,1% pentru anul viitor. Aceste măsuri ar⁢ corespunde unei ajustări structurale anuale estimative de‌ aproximativ 1% din PIB.

Raportul‌ Comisiei menționează‌ că autoritățile române nu intenționează să implementeze aceste ajustări ⁣structurale nici în acest an nici în următorul.

Proiecții financiare pe termen mediu

Conform documentelor prezentate misiunii⁢ Comisiei⁢ Europene, autoritățile române au stabilit ținte ambițioase pentru deficit: estimările sunt ‌de⁣ circa 2,92% din PIB pentru anul viitor și o ușoară scadere până la aproximativ 2,40% ⁢până​ în anul fiscal al lui2023. Totodată însă s-a precizat că procesul real ⁣de ajustare structural va începe abia după doi ani.

comisia Europeană estimează riscuri semnificative ca România să nu atingă ținta propusă pentru deficit bugetar pe parcursul acestui an. Datele disponibile sugerează o depasire cu ⁣cel puțin ⁣un punct​ procentual față de obiectivele stabilite anterior.

Context european mai ‌larg

România ‍se află sub observația procedurilor aplicabile abaterilor semnificative încă din primavara lui2017 fiind⁤ prima țară ​membru care se confruntã cu astfel de măsuri severe. Recenta evaluare realizată miercuri confirmã lipsa unor acțiuni‌ eficiente ca răspuns la recomandările europene‌ emise anterior şi ‍sugerează necesitatea unor măsuri corective urgente ce trebuie implementate⁤ până in2020.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Comisia Europeană deficit public legea pensiilor