Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

Industria europeană a textilelor și îmbrăcămintei a cerut la Paris, la 1 septembrie, o taxă europeană de manipulare de aproximativ 10 euro pentru fiecare comandă mică livrată direct consumatorilor din afara UE, peste taxa vamală temporară de 3 euro și peste taxa românească de 25 de lei aplicată coletelor extracomunitare sub 150 de euro.

O astfel de taxă fixă schimbă imediat ecuația comenzilor ieftine. Pentru un produs de 5 euro, nivelul de 10 euro înseamnă de două ori prețul bunului, iar pentru un produs de 50 de euro reprezintă 20% din valoarea acestuia.

Solicitarea a fost formulată de EURATEX, Uniunea Franceză a Industriilor Modei și Îmbrăcămintei și Uniunea Industriilor Textile din Franța. Argumentul lor este unul de cost operațional: autoritățile vamale procesează, verifică și controlează un volum foarte mare de colete mici.

Presiunea vine peste un regim fiscal deja schimbat în acest an. De la 1 iulie 2026, Uniunea Europeană aplică o taxă vamală temporară de 3 euro pentru articolele din colete cu valoare de până la 150 de euro, măsură care a eliminat vechea scutire vamală pentru bunurile sub acest prag.

În România, de la 1 ianuarie 2026, se aplică separat o taxă de 25 de lei pentru fiecare colet provenit din afara UE care conține bunuri cu valoare comercială declarată sub 150 de euro. Măsura a fost introdusă prin Legea nr. 239/2025 și vizează livrările directe către consumatori.

Taxa actuală de 3 euro nu urcă odată cu numărul de produse

Potrivit Ministerului Finanțelor, obligația de plată a taxei românești revine furnizorului bunurilor, expeditorului sau platformei care facilitează vânzarea, în funcție de modul în care este realizată tranzacția. Pentru o comandă online de valoare redusă venită din China sau dintr-o altă țară din afara UE, pot interveni separat taxa românească de 25 de lei, taxa vamală europeană de 3 euro și, în viitor, taxa europeană de manipulare aflată în discuție.

Organizațiile textile spun că taxa vamală europeană de 3 euro nu acoperă proporțional costurile generate de volumul de colete. Exemplul invocat este simplu: dacă un colet conține 10 articole de îmbrăcăminte din aceeași categorie tarifară, taxa de 3 euro nu crește proporțional cu numărul de produse.

Regula actuală se aplică pentru fiecare categorie tarifară de produse dintr-un colet. Dacă pachetul include produse din mai multe categorii tarifare, se pot aplica mai multe taxe de 3 euro, însă modelul rămâne diferit de o taxă fixă pe comandă mică.

Datele care susțin presiunea pe controlul vamal sunt deja vizibile în structura importurilor. În prima jumătate a anului 2025, coletele cu valoare redusă au reprezentat 97,9% din numărul articolelor importate în UE, dar numai 2,1% din valoarea totală a importurilor. Valoarea medie a unui articol din această categorie a fost de aproximativ 8,82 euro.

China este principala sursă a produselor și coletelor cu valoare redusă, iar platformele de comerț electronic care livrează direct către consumatorii europeni au accelerat acest tip de importuri. Cum relatează Adevărul.ro, industria textilă leagă explicit această expansiune de fenomenul „ultra-fast fashion”. Taxa logistică de 25 de lei readuce în atenție economia gri a platformelor Trendyol și Temu.

Comercianții sunt împinși spre loturi mai mari și depozite în UE

Fenomenul „ultra-fast fashion” înseamnă lansarea rapidă a unor volume foarte mari de articole de îmbrăcăminte și vânzarea lor la prețuri reduse prin platforme online. În această formulă, costul logistic și fiscal pe colet devine decisiv pentru marjele comerciale.

EURATEX, UFIMH și UIT susțin că producătorii și comercianții din UE suportă costuri importante pentru respectarea regulilor sociale, de mediu, fiscale și de siguranță, în timp ce produsele livrate individual din afara UE sunt mai dificil de verificat la aceeași scară.

Din această perspectivă, taxa de manipulare ar funcționa și ca instrument de repoziționare a fluxurilor logistice. O taxă fixă de aproximativ 10 euro ar putea împinge comercianții să consolideze comenzile, să importe cantități mai mari sau să folosească depozite din interiorul UE pentru distribuția către cumpărători.

Organizațiile cer și responsabilități mai clare pentru platformele care facilitează vânzările, plus aplicarea mai strictă a principiului potrivit căruia platforma poate avea responsabilitatea de importator în relația cu autoritățile. În paralel, ele solicită ca importurile directe către consumatori să fie însoțite de informații mai detaliate despre produse, astfel încât vămile să poată identifica mărfurile, evalua riscurile și selecta coletele pentru controale suplimentare.

Instituțiile europene au decis deja introducerea unei taxe de manipulare pentru coletele mici provenite din afara UE, distinctă de taxa vamală temporară de 3 euro, iar taxa vamală de 3 euro este prevăzută să rămână în vigoare până la 1 iulie 2028, când ar urma să fie înlocuită de sistemul vamal bazat pe noul hub european de date vamale.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
comenzi UE EURATEX industria textilă taxe vamale ultra-fast fashion