La jumătatea anului, în iunie 2026, bilanțul celor două sisteme merge în direcții opuse: pensiile speciale au ajuns la 11.970 de beneficiari, față de 11.858 în ianuarie, în timp ce sistemul public contributiv a coborât la 4.678.792 de pensionari, de la 4.698.070 la începutul anului. Diferența nu este doar statistică. Ea mută mai multă presiune spre bugetul de stat, exact în zona unde componenta necontributivă este deja dominantă.

Consecința imediată este o deteriorare a raportului dintre numărul beneficiarilor finanțați majoritar de la buget și baza mare a sistemului general, care se contractă. În prima jumătate din 2026, pensiile speciale au crescut cu 112 persoane, iar sistemul public a pierdut 19.278 de pensionari, adică 0,41% din totalul din ianuarie. Ritmul înseamnă o scădere medie de peste 106 pensionari pe zi în sistemul contributiv.

Pentru evaluarea sustenabilității bugetare, cifra relevantă nu este doar numărul beneficiarilor, ci sursa banilor. La categoria cu cea mai mare pensie medie, magistrații pensionari, indemnizația a urcat în iunie 2026 la 25.613,48 lei, față de 25.447,33 lei în ianuarie, o creștere de peste 166 lei în șase luni. Din această sumă, doar 3.130 lei provin din contributivitate. Restul de 22.483,45 lei este acoperit de la Bugetul de Stat.

Pensiile medii ale magistraților au crescut semnificativ

Numărul magistraților pensionari a crescut în S1 2026 cu 56 de persoane, de la 5.793 la 5.849. Asta înseamnă că exact categoria cu cea mai ridicată pensie medie a continuat să se extindă, într-un interval în care sistemul general a mers invers.

Și personalul auxiliar din justiție a avansat. Numărul beneficiarilor de pensie specială din această categorie a urcat cu 71, de la 2.390 la 2.461, iar pensia medie a ajuns la 7.340,54 lei, în creștere cu peste 200 de lei față de începutul anului.

La Curtea de Conturi, numărul beneficiarilor a crescut cu 15 în S1 2026, până la 700. Pensia medie a urcat cu 328,77 lei, la 10.748,09 lei. În termeni de dinamică valorică, această majorare este mai mare decât cea consemnată la magistrați, chiar dacă nivelul absolut al pensiei rămâne mult sub cel din magistratură.

Declinul demografic afectează sustenabilitatea

Datele publicate, cum relatează Libertatea, confirmă astfel o tendință de fond: creșterea cheltuielilor cu pensiile speciale continuă într-un moment în care sustenabilitatea sistemului public este afectată de declinul demografic. Din perspectiva finanțelor publice, dezechilibrul contează dublu. Cresc atât numărul beneficiarilor speciali, cât și valoarea medie a unor pensii plătite majoritar din buget.

În același timp, tabloul de echitate între sisteme se deteriorează. Sistemul contributiv pierde beneficiari, în timp ce în sistemul special cresc exact categoriile pentru care componenta neacoperită de contribuții rămâne semnificativă. Pentru orice proiecție fiscală pe termen mediu, acest raport înseamnă o presiune suplimentară pe resursele bugetare și pe discuția despre reforma pensiilor asumată prin PNRR.

Defalcarea disponibilă acoperă trei categorii: magistrați, personal auxiliar din justiție și beneficiari de la Curtea de Conturi. La Curtea de Conturi, pensia medie a ajuns în iunie 2026 la 10.748,09 lei.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Curtea de Conturi magistrati pensii speciale PNRR sistemul public de pensii