SUA respinge eforturile unor aliați europeni de a oferi Ucrainei o „foaie de parcurs” pentru aderarea la NATO la summitul alianței din iulie, dezvăluind diviziunile din vest cu privire la statutul de după război al Kievului.
SUA, Germania și Ungaria se opun eforturilor din partea unor țări precum Polonia și statele baltice de a oferi Kievului legături mai strânse cu NATO și declarații clare de sprijin pentru viitoarea sa aderare, au declarat patru oficiali implicați în discuții pentru FT.
Diviziunile au fost clarificate la o întâlnire a miniștrilor de externe ai NATO la Bruxelles, săptămâna aceasta, oficialii statelor membre urmând să petreacă următoarele două luni blocați în negocieri înainte de un summit al liderilor de la Vilnius în iulie.
Negocierile vin pe fondul avertismentelor președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, că acesta va participa la summit doar dacă i se vor prezenta pași tangibili către aderarea la NATO, cum ar fi garanțiile de securitate postbelice din partea membrilor săi sau o colaborare mai profundă cu alianța.
În 2008, NATO a fost de acord că la un moment dat Ucraina va deveni membră, dar de atunci nu a avansat această limbă. La acea vreme, SUA au fost cele care au cerut NATO să acorde Ucrainei un calendar concret de aderare, așa-numitul Plan de acțiune pentru aderare, dar Franța și Germania au respins pe fondul îngrijorărilor că mișcarea ar provoca Rusia.
Ucraina a solicitat oficial anul trecut aderarea la NATO, după invazia Rusiei. La fel au făcut și Finlanda și Suedia – prima care s-a alăturat alianței la începutul acestei săptămâni.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a prezentat luna trecută statelor membre un document de propunere care schița ofertele „practice și politice” pentru Kiev, au spus oficialii. Aceasta a inclus o sugestie privind o nouă declarație privind relația Ucrainei cu NATO, bazată pe declarația din 2008.
Diplomații implicați în discuțiile din această săptămână au spus că a existat o dezbatere puternică între miniștrii de externe de la Bruxelles cu privire la ceea ce ar trebui să i se ofere Ucrainei. Aliații au manifestat diferențe reale în cererile lor, în contrast cu unitatea largă a NATO de când președintele rus Vladimir Putin a ordonat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie anul trecut.
„Avem câteva săptămâni de negocieri dure înainte pentru a încerca să reducem acele lacune și să obținem un fel de rezultat politic”, a spus un oficial occidental. „Dar da, există câteva diferențe semnificative în acest sens în acest moment.”
Toți cei 31 de membri ai alianței sunt de acord că aderarea nu este o opțiune pe termen scurt și nu poate fi discutată serios în timp ce războiul este în desfășurare.
Dar doi oameni prezenți la întâlnirile din această săptămână au spus că un număr tot mai mare susține oferirea Ucrainei „o cale politică” către aderarea la Vilnius care ar „îngroșa” legăturile dintre alianța cu sediul la Bruxelles și Kiev. Statele Unite, totuși, au respins această propunere, au spus ei.
„Drumul (spre Vilnius) este încă foarte stâncos”, a spus un al doilea oficial din vest.
În schimb, SUA îndeamnă aliații să rămână concentrați asupra ajutorului militar, financiar și umanitar pe termen scurt pentru Ucraina, pentru a o ajuta să reziste și, în cele din urmă, să respingă invazia Rusiei. Sprijinul practic, cum ar fi livrările de muniție, ar trebui să fie principala prioritate pentru Vilnius, au spus oficialii americani, discuțiile despre o potențială relație politică postbelică nu fac decât să distragă atenția de la acest obiectiv.
„Pentru ca noi să ajungem la întrebarea când și cum să introducem Ucraina în alianță, trebuie, așa cum a remarcat secretarul general, „să ne asigurăm că Ucraina prevalează ca națiune suverană, independentă”,”, a declarat un înalt oficial american. a spus.
O opțiune luată în considerare este de a transforma actuala comisie NATO-Ucraina într-un consiliu NATO-Ucraina, un pas care ar ridica statutul Ucrainei de partener al alianței, implicând-o mai mult în reuniunile și consultările NATO, inclusiv îmbunătățirea briefing-urilor de informații. Rusia are un astfel de format cu NATO, care a fost suspendat de la invazie.
Zelensky le-a spus liderilor NATO că va participa la summitul de la Vilnius doar dacă alianța este pregătită să promoveze cooperarea concretă cu Kiev și este dispusă să discute despre garanțiile de securitate pentru Ucraina în locul apartenenței depline la alianță.
„Aș dori să spun tuturor partenerilor noștri, care caută constant compromisuri pe calea Ucrainei către NATO, că țara noastră va fi intransigentă în această problemă”, a spus Zelenskyi într-un discurs în această săptămână.
Aliații NATO se ceartă, de asemenea, dacă ar trebui să existe o declarație la summit separată, specifică Ucrainei, sau dacă țara ar trebui să fie menționată în declarația generală a summit-ului.
„Est-europenii, desigur, încearcă să vină cu formule care să înceapă un proces”, a spus o persoană informată despre discuții. „Ei vor să ne atragă într-un proces care duce inevitabil la starea finală dorită (de apartenență a Ucrainei), iar alții ezită în acest sens”.
Un purtător de cuvânt al NATO a subliniat remarcile publice ale lui Stoltenberg după întâlnirile de miercuri, unde a reiterat angajamentul NATO din 2008 față de Ucraina.
Dar Stoltenberg a mai spus că realizarea faptului depinde atât de faptul că Ucraina rămâne „o națiune suverană, independentă”, cât și de adoptarea de către forțele armate ale țării a doctrinelor și practicilor standard ale NATO. „Această tranziție a început, dar avem nevoie de mai mult și trebuie să o implementăm mai repede.”
Un purtător de cuvânt al secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.
Sursa – www.ft.com
