Ritmul de creștere al economiei românești va încetini la 3,2% în 2020, urmând să revină la 3,7% în 2021, conform celor mai recente prognoze ale Organizației pentru Cooperare și dezvoltare Economică (OECD). Aceasta subliniază că riscurile de supraîncălzire economică vor dispărea.
Salarii și consum privat
OECD estimează că salariile vor experimenta o creștere moderată, cu un ritm de o singură cifră. Totuși, consumul privat se preconizează a rămâne robust datorită majorării pensiilor.Deficitul comercial este așteptat să continue să crească din cauza cererii externe slabe și a competitivității scăzute a prețurilor. Investițiile vor avansa într-un ritm moderat, susținute de o absorbție mai bună a fondurilor europene.
Cererea internă și importurile
Cererea internă va cunoaște îmbunătățiri în 2020 și va accelera în anul următor. Importurile sunt prognozate să urmeze o traiectorie similară.
Provocări fiscale
Deși datoria publică ca procent din PIB rămâne moderată, spațiul fiscal este limitat iar volatilitatea externă ar putea restricționa capacitatea de finanțare. OECD subliniază necesitatea unei politici fiscale prudente care implicite consolidarea prin revizuirea cheltuielilor bugetare și îmbunătățirea eficienței colectării impozitelor.
Situația pieței muncii
Această situație economic favorabil din 2019 s-a bazat pe un consum puternic și investiții semnificative în sectorul construcțiilor.Creșterea salariilor atât în sectorul public cât și privat a sporit puterea de cumpărăre a gospodăriilor.Cu toate acestea, șomajul atinge niveluri record iar deficitul forței de muncă devine tot mai acut.
Pensiile și impactul asupra bugetului
Reforma pensiilor ar putea duce la o majorare cu 2% din PIB până în 2021 pentru cheltuielile bugetare. Îmbunătățirile anticipate în colectarea impozitelor nu se previzionează că vor compensa rapid aceste cheltuieli crescute. Astfel, poziția fiscalului este estimată ca fiind neutrala pentru anul curent dar expansionist pentru anul viitor.
Riscuri economice viitoare
Deteriorarea echilibrului bugetar poate genera riscuri legate de pierderea încrederii investitorilor într-un context macroeconomic negativ; astfel reconstrucția spațiului fiscal devine esențial pentru menținerea sustenabilității finanțelor publice.
Mecanismele necesare ajustării deficitului
Pentru reducerea deficitului bugetar guvernul ar trebui să reevalueze amploarea reformelor pensiilor sau calendarizarea acestora; altfel eforturile pot necesita reduceri ale cheltuielor prioritizate precum educația sau sănătatea. Majorările impozitelor pe proprietate sau mediu sunt opțiuni ce pot fi luate in considerare fără impact semnificativ asupra creșterii economice.
Perspectivele deficitului curent
Deficitul contului curent este estimat să depasească pragul de 5% din PIB până la finalizarea anului curent; principalele riscuri includ deteriorarea cererii din Uniunea Europeanã şi volatilitatea financiarã globalã care ar putea conduce la ieşiri masive de capital.
Raportul OECD prezice o creștere economicã generalã de aproximativ 4% pentru România in acest an.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetU2 va cânta la pauza meciului Packers cu Rams, în ajunul Thanksgiving, pe Netflix
LylaCum îți adaptezi îngrijirea pielii când folosești contraceptive sau te pregătești să le întrerupi
Revista IoanaCe verifici la garanția de minimum 2 ani înainte să plătești și cum ceri repararea
News24Alexandru Petrescu, Președinte ASF: De la economisire la investiții, calea către o economie mai rezilientă
Dolce SportIga Swiatek oprește sezonul pentru recuperare și iese din cursa pentru Turneul Campioanelor
GetPonyMercedes-Benz a lovit lateral un CLA electric la 56 km/h într-un test cu două mașini în mișcare


