România conduce UE la deficitul trimestrial, cu 9,2%. De ce ținta de 6% se măsoară diferit

România a înregistrat un deficit bugetar de 9,2% din produsul intern brut (PIB) trimestrial în al doilea trimestru din 2026, după 5,5% în trimestrul întâi, potrivit datelor ajustate sezonier publicate de Eurostat miercuri, 21 octombrie 2026. Este nivelul maxim din Uniunea Europeană (UE), dar indicatorul trimestrial nu stabilește automat ratarea țintei de aproximativ 6% pentru întregul an.

Eurostat a raportat 9,2% pentru trimestrul al doilea din 2026: deficitul acelei perioade este pus în raport cu PIB-ul trimestrial, pe o serie ajustată sezonier. Cifra nu adună deficitul din primele șase luni și nici nu folosește drept bază PIB-ul anual. Ținta de aproximativ 6% din PIB privește întregul exercițiu bugetar. Un singur trimestru nu spune, așadar, dacă obiectivul pentru tot anul va fi ratat.

Diferența dintre cele două trimestre este de 3,7 puncte procentuale. Comparativ cu perioada aprilie-iunie 2025, când deficitul reprezenta 7,7% din PIB, deteriorarea este de 1,5 puncte procentuale.

Procentul trimestrial și ținta anuală au baze diferite

Indicatorul Eurostat privește un singur trimestru, nu execuția bugetară a întregului an.

Obiectivul de aproximativ 6% privește, în schimb, întregul exercițiu bugetar. Compararea directă a celor două procente ar amesteca o măsurătoare trimestrială cu rezultatul urmărit pentru un an.

Mai există o distincție: execuția publicată de Ministerul Finanțelor în sistem cash urmărește în principal banii efectiv încasați și plătiți. Metodologia europeană ESA folosește contabilitatea de angajamente, în care contează înregistrarea obligațiilor, nu doar momentul transferului banilor.

Execuția cash arată următoarea evoluție, potrivit Ministerului Finanțelor:

La jumătatea lui 2026, deficitul cash era de 41,03 miliarde de lei, echivalent cu 2% din PIB. În primele șase luni din 2025, fusese de 69,80 miliarde de lei, adică 3,64% din PIB.

După nouă luni din 2026, cheltuielile depășeau veniturile cu 78,52 miliarde de lei, reprezentând 3,82% din PIB. În perioada corespunzătoare din 2025, diferența fusese de 102,47 miliarde de lei, sau 5,35% din PIB.

Comparația anuală a execuției cash indică un deficit mai mic, în timp ce seria Eurostat semnalează deteriorarea rezultatului trimestrial între ianuarie-martie și aprilie-iunie 2026. Metodele și intervalele analizate explică de ce cele două evoluții nu se exclud.

Seria trimestrială rămâne provizorie. Pentru primul trimestru din 2026, Eurostat estima în iulie un deficit de 3,6% din PIB; publicarea din octombrie a revizuit valoarea la 5,5%.

România depășește media europeană cu 5,7 puncte procentuale

În trimestrul al doilea, deficitul mediu al UE a urcat de la 3,1% la 3,5% din PIB. Pentru zona euro, creșterea a fost de la 3,2% la 3,3%. Distanța României față de media Uniunii a ajuns astfel la 5,7 puncte procentuale.

După România, clasamentul deficitelor ajustate sezonier cuprinde:

• Ungaria, cu 7,2% din PIB, la două puncte procentuale sub nivelul României;
• Polonia, cu 5,9% din PIB;
• Belgia și Bulgaria, fiecare cu 5,3% din PIB;
• Franța, cu 5,1% din PIB.

Poziția României continuă situația din bilanțul anual pentru 2025, când deficitul său, de 7,8% din PIB, a fost cel mai ridicat din UE. Evoluția anuală a fost de la 6,6% în 2023 la 9,2% în 2024, urmată de reducerea din anul următor. Pentru 2025, estimarea inițială din aprilie fusese de 7,9%.

Datele anuale publicate de Eurostat acoperă anii 2022-2025 și provin din a doua notificare transmisă de statele membre în 2026 pentru procedura de deficit excesiv. România se află în această procedură din 2020.

În clasamentul anual pentru 2025, după România s-au situat Polonia, cu un deficit de 7,2% din PIB, Belgia, cu 5,2%, și Franța, cu 5,1%. Unsprezece state membre au avut deficite de minimum 3% din PIB.

Excedent au raportat doar Cipru, de 3,6% din PIB, Danemarca, de 2,9%, Grecia, de 2%, și Portugalia, de 0,7%. Celelalte state au încheiat anul cu deficit.

La nivelul UE, deficitul anual a rămas la 3,1% din PIB în 2025, neschimbat față de 2024. În zona euro, valoarea a fost de 3% în ambii ani. Cheltuielile guvernamentale au reprezentat 49,4% din PIB în Uniune, iar veniturile 46,3%; pentru zona euro, ponderile au fost de 49,8%, respectiv 46,8%. Atât veniturile, cât și cheltuielile au avut ponderi mai mari decât în anul anterior.

Datoria publică a crescut chiar dacă deficitul anual s-a redus

România avea o datorie guvernamentală echivalentă cu 49,4% din PIB în 2023. Ponderea a avansat la 54,6% în 2024 și la 58,9% în 2025, potrivit Eurostat.

PIB-ul nominal a avansat și el: în 2023 era de 1.587 de miliarde de lei, în 2024 ajunsese la aproape 1.767 de miliarde de lei, iar în 2025 la 1.929,930 miliarde de lei.

Și la nivel european datoria a crescut: în UE, de la 80,3% din PIB la finalul lui 2024 la 81,5% la încheierea lui 2025; în zona euro, de la 86,6% la 87,7%.

Cele mai mici ponderi ale datoriei în 2025 au fost consemnate în Estonia, de 24%, Luxemburg, de 26%, Danemarca, de 27,2%, Bulgaria, de 29,9%, Irlanda, de 34,8%, Suedia, de 35,1%, și Lituania, de 39,3% din PIB.

Douăsprezece state depășeau pragul de 60%. La vârful clasamentului se aflau Grecia, cu 145,4% din PIB, Italia, cu 136,7%, Franța, cu 115,7%, Belgia, cu 108,1%, și Spania, cu 100,5%.

Ajustarea bugetului se suprapune cu scăderea puterii de cumpărare

În timp ce dezechilibrul bugetar se reduce, economia a rămas pe loc în trimestrul al doilea din 2026 față de primele trei luni. Potrivit datelor statistice publicate la 9 octombrie, primul semestru a adus, pe seria brută, o contracție de 0,6% față de aceeași perioadă din 2025. Consumul mai mic s-a numărat printre principalele cauze ale acestei evoluții.

Salariul mediu real, adică venitul salarial corectat cu evoluția prețurilor, era în mai cu aproximativ 6,9% sub nivelul din mai 2025. În august, reculul anual se restrânsese la aproximativ 0,5%, însă scăderea continua pentru a paisprezecea lună consecutiv.

Pentru pensionari, indicele pensiei medii reale a fost de 98,1% în trimestrul al doilea, față de trimestrul precedent. Aceasta corespunde unei diminuări a puterii de cumpărare cu aproximativ 1,9% în intervalul respectiv.

Oficiul Național al Registrului Comerțului a înregistrat intrarea în insolvență a 4.782 de firme și persoane fizice autorizate în primele opt luni din 2026. Numărul a crescut cu 4,85% față de intervalul echivalent din 2025.

O analiză a publicației Ziarul Financiar, făcută cu datele INS, arăta că în iunie 2026 numărul salariaților era cu peste 64.000 mai mic decât în iunie 2025.

Facturile pentru investiții trebuie separate de contractele multianuale

În Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, Ministerul Dezvoltării a anunțat pe 10 septembrie că fondurile disponibile fuseseră consumate. Din 11 septembrie, solicitările noi de transfer au fost suspendate până la suplimentarea bugetului.

Pe 19 octombrie, Ilie Bolojan a indicat facturi rămase în sold de 2,4 miliarde de lei în cadrul programului. Achitarea lor ar putea fi susținută prin rectificarea bugetară și prin redistribuirea banilor disponibili. Facturile în sold nu sunt însă, în totalitate, obligatoriu arierate: această categorie desemnează plăți pentru care termenul de scadență a fost depășit.

Pentru transporturi, Bolojan a menționat contracte semnate cu o valoare de peste 30 de miliarde de euro, comparativ cu un buget mediu anual de investiții de aproximativ 6 miliarde de euro. Contractele prevăd plăți întinse pe mai mulți ani, astfel încât valoarea integrală nu constituie datorie de achitat în 2026.

Plățile datorate pentru investițiile publice formează o categorie separată de cheltuieli. Informațiile disponibile public nu ajung pentru a stabili cu certitudine valoarea totală a facturilor neplătite, a plăților amânate și a celorlalte obligații bugetare trecute în exercițiile următoare.

Fondurile europene încasate și împrumuturile nu se adună direct la deficit

La 16 octombrie, Ministerul Finanțelor raporta încasări de 13,27 miliarde de euro din PNRR. Ultimelor două cereri de plată le corespundeau alte 6,43 miliarde de euro.

Pentru componenta de granturi, situația de la finalul lui septembrie arăta venituri de 22,27 miliarde de lei și cheltuieli plătite de 27,19 miliarde de lei. Decalajul de 4,92 miliarde de lei descrie diferența de moment dintre încasări și plăți, nu fonduri pierdute definitiv.

Prin programul european SAFE, României îi sunt alocate împrumuturi de aproximativ 16,68 miliarde de euro. În august a primit o prefinanțare de aproximativ 2,5 miliarde de euro. Plățile din acest program însumau 6,34 miliarde de lei după nouă luni.

Contractele cu derulare multianuală, sumele europene de încasat, împrumuturile și cheltuielile deja plătite au naturi contabile diferite. Însumarea lor directă nu produce o valoare a deficitului bugetar.

Strategia Ministerului Finanțelor estimează pentru 2026 un necesar brut de finanțare de aproximativ 278,5 miliarde de lei. Acesta acoperă atât deficitul, cât și înlocuirea datoriei care ajunge la scadență, componentă estimată la circa 150,7 miliarde de lei.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaCum alegi o lenjerie răcoroasă și ce verifici pe etichetă când cumperi bumbac 100% sau bambusNews24Hassan are magazinul devastat la Paris după 10 ani de muncă. Chiria și salariile rămân de plătitDolce SportEUIPO îi refuză lui Gigi Becali înregistrarea denumirii „FCSB Steaua” ca marcăGetPonyCe dotări sunt obligatorii la autoturismele noi din 7 iulie 2026 și ce presupune semnalizarea frânării brușteBravonetPrințul Harry caută împăcarea cu regele Charles și prințul William după șase ani de tensiuniLylaCum aplici serul și uleiul ca părul să nu pară gras. Cantitățile și pașii potriviți pentru textura lui