Fabricile Iaşului sunt demolate pentru a face loc mall-urilor

  • în anul de criză 2010, marile companii ieşene se întrec în anunţuri de demolare a spaţiilor de producţie

  • motivul invocat este fie lipsa comenzilor, fie exploatarea terenului în scopuri imobiliare

  • cumpărătorii terenurilor aparţinând fostei „Ţesătura” au anunţat că demolează halele şi vor face în loc un mega complex imobiliar

  • se face curăţenie şi pe locul ruinelor „Nectar” Paşcani


Conform datelor postate pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Iaşi, se poate observa că anunţurile de construire a unor facilităţi de producţie vin, în mare parte, din zona IMM-urilor. În schimb, firmele cu renume se întrec în demolări de hale şi instalaţii industriale.

SCCF Iaşi Grup Colas îşi dă staţia de betoane la REMAT

Astfel, SCCF Iaşi Grup Colas, câştigătoare a mai multor contracte cu statul, a anunţat demolarea staţiei proprii de betoane, amplasată în strada Lupitei.

„Motivul invocat în documentaţie este că existenţa respectivei instalaţii nu se mai justifică economic din cauza lipsei de comenzi. S-a notificat că deşeurile rezultate vor fi valorificate la REMAT”, ne-a declarat Galea Temneanu, purtător de cuvânt al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Iaşi.

Începe demolarea fostei „Ţesătura”

De departe cel mai amplu proces de demolare se pregăteşte pentru facilităţile de producţie ale fostei fabrici „Ţesătura”, de pe strada Primăverii nr. 2.

În 1990, „Ţesătura” s-a constituit în societate pe acţiuni şi şi-a schimbat denumirea în „Iaşitex” SA. În 2003, fabrica a fost privatizată, prin cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni de către Grupul SCR, al cărui preşedinte este Ştefan Vuza. Conform informaţiilor vehiculate la momentul respectiv, valoarea tranzacţiei s-a ridicat la 7.164.238 dolari, din care circa un milion de dolari cash, iar diferenţa reprezentau obligaţii investiţionale.

În 2007, în urma unui program de reorganizare a fluxului tehnologic, „Iaşitex” a vândut o suprafaţă de 52.800 mp de teren care nu mai era utilizat în circuitul de producţie, valoarea vehiculată a tranzacţiei fiind de peste 21 milioane de euro. Cumpărătorul era SC Green Plaza SRL Bucureşti, un fond de investiţii israelian.

Green Plaza Bucureşti a anunţat demolarea halelor, în locul lor urmând a se construi un mega proiect urbanistic

Cu toate că la momentul tranzacţiei se anunţa că în locul halelor situate vizavi de Casa Sindicatelor va începe „în cel mai scurt timp” construcţia unui mega proiect urbanistic, au trecut trei ani până când noii proprietari ai terenului au anunţat demolarea construcţiilor.

„Este vorba despre 20 de clădiri de diverse dimensiuni, anexe, birouri, magazii. Cea mai mare clădire ce urmează a fi dărâmată este fosta ţesătorie, cu o suprafaţă de 7.000 mp, celelalte imobile au suprafeţe sub 1.000 mp. Întrucât este vorba despre instalaţii industriale, dezafectarea lor este urmărită de Agenţia Regională de Protecţie a Mediului de la Bacău, care va transmite în scris un document privind obligaţiile de demolare”, ne-a mai spus reprezentantul APM Iaşi.

Mall şi birouri în locul fabricii de textile

La momentul tranzacţiei, în vara anului 2007, investitorii israelieni promiteau realizarea, până în anul 2012, a unui complex urbanistic de 100 de milioane de euro, care va cuprinde un mall, spaţii pentru birouri de 12 etaje, zone de agrement şi o parcare subterană de 1.000 de locuri.

SC Green Plaza SRL a fost înfiinţată, în 2005, de Plaza Centers NV, din Amsterdam, care deţine 99,95% din capitalul companiei, şi Plaza Centers Management BV. La rândul ei, Plaza Centers NV este controlată de o companie israeliană, aceasta fiind şi explicaţia faptului că administratorii SC Green Plaza SRL sunt trei cetăţeni israelieni: Lazarovici Rafi, Hanan Shraiter şi Rabia Shihab, precum şi belgianul Luc Frans Marie Ronsmans.

Societatea are active imobilizate de 102.886.012 RON, dar a încheiat anul 2008 cu pierderi de 19.362.023 RON şi datorii de 137.135.164 RON. Începând din anul 2008, firma nu figurează nici măcar cu angajatul pe care îl avea la înfiinţare, aceasta fiind, probabil, explicaţia pentru faptul că la numărul de telefon declarat oficial nu răspunde nimeni.

Fabrica de Zahăr de la Paşcani, rasă de pe faţa pământului

După trei privatizări eşuate, singura fabrică de zahăr din judeţul Iaşi, „Nectar” SA Paşcani, sau mai bine zis ruinele acesteia, vor fi dărâmate în cursul acestui an. În acest sens, „Interwoods Trading Group”, care a preluat activele „Nectar” Pascani pe 17 mai 2006, a anunţat recent Agenţia de Mediu că intenţionează să desfiinţeze „clădirile tehnologice, fundaţiile, spaţiile de depozitare, clădirile destinate utilajelor tehnologice”, din strada Grădiniţei nr.1.

Acţiunea celor de la „Interwoods Trading Group” este mai mult formală, întrucât o mare parte a componentelor din metal ale fabricii de la Paşcani a fost deja vândută la fier vechi. Mai mult, din 2006 până în prezent, societatea controlată de investitorul american de origine israeliană Eliahu Nachman şi administrată de un alt israelian, Moshe Rahmut, s-a ocupat de vânzarea activelor fabricii, cu toate că, oficial, aceasta mai există şi are drept obiect de activitate „fabricarea zahărului”.

Astfel se va încheia istoria fabricii de zahăr „Nectar” SA, pe amplasamentul acesteia urmând a se dezvolta, probabil, un complex imobiliar. Rămâne de văzut cine va construi sau dacă actualii proprietari vor vinde terenul, pe care au plătit, în 2006, doar 20 miliarde lei vechi (aproximativ 500.000 euro).

La Tess Conex „nu se ştie nimic” despre demolarea unei clădiri proprii

Printre firmele ieşene care au anunţat demolarea unei clădiri din incinta complexului propriu de producţie este SC „Tess Conex” SA. Cu toate că societatea controlată de soţii Tereza şi Ioan Prisecaru intenţionează să dărâme întegul corp de clădire C2, niciuna dintre persoanele cu care am încercat să intrăm în contact telefonic, de la departamentul juridic până la directorul economic, „nu ştiau nimic despre acest fapt”.

Şi în acest caz, rămâne de văzut de ce intenţionează „Tess Conex” să dărâme respectiva hală şi mai ales cum vrea să utilizeze terenul astfel eliberat.

„Construcţii Unu” SA îşi face sediu, magazine şi bloc de locuinţe

Mult mai comunicativă a fost conducerea SC „Construcţii Unu” SA Iaşi, care a recunoscut că doreşte să construiască un sediu pentru uz propriu, în locul unor vechi facilităţi de pe strada Tabacului nr.20.

Compania ieşeană a anunţat demolarea unui corp de clădire şi a unor garaje aflate pe un teren proprietate proprie.


La aceeaşi adresă, „Construcţii Unu” a obţinut aviz favorabil din partea Comisiei de Urbanism a Consiliului Local Iaşi pentru construirea unui sediu de firmă, cu regim de înălţime de trei etaje, spaţii comerciale şi imobil cu locuinţe colective, de opt etaje.

„Avem acolo o clădire veche şi nişte garaje şi am vrea să construim un sediu de birouri pentru noi, deoarece în prezent funcţionăm într-un sediu închiriat. Deocamdată suntem la nivel de obţinere a PUZ-ului şi nu ştim cu exactitate ce ni se va aproba să construim şi cum. Vom vedea dacă vom primi sau nu aviz să construim şi spaţiile comerciale şi imobil cu locuinţe, pe lângă sediul de birouri”, ne-a declarat Rodica Onofrei, director Resurse-Umane în cadrul SC „Construcţii Unu” SA Iaşi.

Cine te controlează când demolezi o fabrică

Înainte de demararea lucrărilor de demolare a unor construcţii şi instalaţii, iniţiatorul acţiunii este obligat să anunţe Agenţia pentru Protecţia Mediului.

„Agenţia analizează documentaţia depusă şi eliberează un document cu obligaţiile de mediu de care trebuie să se ţină cont pe parcursul lucrărilor. Aceste obligaţii vizează în ce condiţii se dezafectează respectivele clădiri sau instalaţii industriale, cum se gestionează deşeurile rezultate, în funcţie de natura lor. Foarte importantă este aducerea terenului la starea de utilizare, adică nivelarea şi curăţarea acestuia de moloz sau alte deşeuri rezultate. La încheierea lucrărilor, solicitantul trebuie să notifice din nou Agenţia şi să specifice în ce mod s-au dus la îndeplinire toate acele obligaţii, cum şi prin ce firmă au fost neutralizate deşeurile etc”, a menţionat în încheiere reprezentantul APM Iaşi.

În cazul în care notificarea finală nu este depusă, APM sesizează Garda de Mediu, care poate dispune controale de verificare în teren, urmate de posibile sancţiuni, în funcţie de neregurile constatate.

Citește și
1 Comentariu
  1. Antonoaia Marian spune

    Buna ziua .as aveao intrebare ……doresc sa stiu daca se vinde timplariea din termopanrezultata de la demolari .doresc un raspuns ..multumesc anticipat .

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata