Guvernul României avansează cu cea mai mare majorare a pensiilor din ultimele trei decenii
Decizia de majorare a pensiilor în contextul riscurilor economice
Noul Executiv de la București a decis să continue cu implementarea unei majorări semnificative a pensiilor, conform bugetului pe anul 2020. Această măsură, care prevede o creștere de 40% a pensiilor, vine în ciuda temerilor legate de depășirea limitelor deficitului bugetar stabilite de Uniunea Europeană. conform agenției Reuters, această situație ar putea duce la retrogradarea ratingului României din partea agențiilor internaționale.
Angajamentele guvernamentale și provocările financiare
Guvernul liberal, instalat recent și aflat în fața alegerilor anuale, se angajează să respecte legislația adoptată anterior de administrația social-democrată. În plus față de majorarea pensiilor, Executivul promite îmbunătățirea colectării impozitelor și reducerea cheltuielilor publice pentru a menține deficitul sub control.
Premierul Ludovic Orban a declarat că obiectivul este reducerea deficitului bugetar la 3,6% din PIB pentru anul următor, comparativ cu 4,4% estimat pentru 2019. Economiștii vor analiza atent proiectele bugetare viitoare pentru validarea acestor proiecții.
Impact economic al majorării pensiilor
Ionuț Dumitru, economist la Raiffeisen Bank România, avertizează că o creștere atât de mare a pensiilor nu se aliniază cu datele economice actuale. Estimările sugerează că impactul financiar al acesteia ar putea costa aproximativ 1% din PIB în ultimul trimestru al anului următor și ar putea ajunge până la 2,7% din PIB pe parcursul întregului an 2021.
Comisia Europeană anticipează un deficit bugetar românesc ce ar putea atinge cifra alarmantă de 6,1% din PIB în absența unor măsuri corective suplimentare. Aceasta reprezintă dublu față de limita impusă UE și riscă declanșarea unei proceduri pentru deficit excesiv.
Reacțiile autorităților financiare
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, consideră estimările Comisiei europene ca fiind extrem de îngrijorătoare. El subliniază că un astfel de deficit nu poate fi acceptat fără repercusiuni severe pe piețe: “Piețele nu iartă”, afirmând necesitatea unor măsuri urgente.
În acest context economic delicat și având în vedere faptul că aproximativ două milioane dintre români vor atinge vârsta pensionării după anul 2030 (reprezentând circa 10% din populație), viitorii ani se preconizează ca fiind dificili pentru sustenabilitatea sistemului pensionar românesc.
