Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

Rusia atacă rutele de export și exclude un armistițiu

În noaptea de 8 spre 9 august, Rusia a lansat 11 rachete și până la 100 de drone asupra regiunii Odesa, în condițiile în care doar în luna iulie au fost lovite 67 de obiective portuare, 35 de nave civile în porturi și 22 de nave care utilizau coridorul maritim ucrainean. Presiunea s-a mutat astfel din nou asupra infrastructurii care susține exporturile ucrainene, inclusiv pe direcția terestră spre România.

Pe 9 august, forțele ruse au atacat podul rutier Maiaki de pe traseul M-15 Odesa-Reni, o rută cheie pentru transportul de mărfuri spre Republica Moldova și România. Apărarea antiaeriană ucraineană a interceptat o rachetă, cinci muniții Banderol și 72% dintre dronele lansate în același val de atac.

În paralel, Moscova a exclus orice oprire a conflictului care nu păstrează intacte cererile sale politice și teritoriale. Mihail Galuzin, viceministru rus al Afacerilor Externe, a declarat pentru agenția TASS că „așa cum a afirmat în repetate rânduri președintele rus Vladimir Putin, nu este posibilă nicio «înghețare» fără eliminarea cauzelor profunde ale acestei crize”.

Formula diplomatică este în linie directă cu cererile deja enunțate de Vladimir Putin, care insistă că o soluție de pace ar presupune ca Ucraina să cedeze întreaga regiune Donețk, inclusiv teritoriile neocupate de forțele ruse. Rodion Miroshnik, trimisul special al Ministerului rus de Externe, a spus la rândul său că Rusia trebuie să se pregătească pentru continuarea războiului pe termen lung.

Atacul asupra podului Maiaki se înscrie în seria loviturilor asupra infrastructurii portuare și de transport care au împins Ucraina să se bazeze tot mai mult pe coridoare terestre externe. Pentru operatorii care mută marfă prin sudul Ucrainei, aceasta înseamnă risc suplimentar exact pe ruta care leagă Odesa de Reni și, mai departe, de Republica Moldova și România, cum relatează Adevărul.ro.

Pe aceeași linie, Galuzin a acuzat Washingtonul că susține continuarea conflictului, afirmând că „furnizarea continuă de arme americane către regimul de la Kiev, punerea la dispoziție de informații și alte forme de asistență vorbesc de la sine”. Mesajul menține perspectiva unor costuri financiare și militare prelungite pentru aliații Ucrainei, într-un scenariu în care infrastructura de export rămâne țintă militară.

Bulgaria introduce o fisură politică într-un tablou deja scump pentru sprijinul european

Pentru Moscova, acest refuz a devenit imediat argument diplomatic.

O sursă a declarat că, în viitorul previzibil, acest lucru va fi împiedicat de gradul ridicat de dependență politică a Sofiei față de Bruxelles.

Moscova încearcă astfel să capitalizeze orice divergență europeană exact în momentul în care își intensifică atacurile asupra logisticii ucrainene. Combinația dintre presiunea militară asupra rutelor de export și exploatarea fisurilor politice din UE indică un conflict de uzură în care costurile de susținere pentru partenerii Kievului rămân ridicate.

În perioada următoare, semnalul concret rămâne dublu: Rusia își continuă atacurile asupra infrastructurii critice pentru exporturile ucrainene, iar linia diplomatică anunțată de Moscova păstrează ca premisă cedări teritoriale majore. Asta mută în continuare presiunea financiară pe coridoarele alternative prin Republica Moldova și România și pe statele care finanțează rezistența ucraineană.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Odesa Podul Maiaki România Rusia Ucraina