În România, 4.782 de firme și persoane fizice autorizate (PFA) au intrat în insolvență între 1 ianuarie și 31 august 2026, față de 4.561 în aceeași perioadă din 2025. Creșterea de 4,85% intervine pe fondul stagnării economice și al costurilor ridicate de finanțare.

În Timiș au fost înregistrate 229 de insolvențe în primele opt luni din 2026, cu 4,18% mai puține decât în aceeași perioadă din 2025. Județul se află pe locul cinci în clasamentul întocmit pe baza datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), prezentate de Ziua de Vest.

Bucureștiul înregistrează cele mai multe cazuri

Capitala și patru județe ocupă primele poziții după numărul firmelor și persoanelor fizice autorizate intrate în procedură în primele opt luni din 2026:

  • București: 861 de cazuri, cu 4,11% peste nivelul din aceeași perioadă a anului 2025.
  • Bihor: 363 de cazuri de insolvență.
  • Cluj: 263 de cazuri de insolvență.
  • Ilfov: 246 de cazuri de insolvență.
  • Timiș: 229 de cazuri de insolvență.

La celălalt capăt al clasamentului, cele mai puține cazuri sunt în județele Covasna, cu 20, Harghita, cu 24, și Botoșani, cu 27. Mehedinți, Sălaj și Tulcea au înregistrat fiecare câte 34 de insolvențe, iar Gorj, 38.

Separat, bilanțul lunii august 2026 arată 357 de insolvențe la nivel național. Bucureștiul a avut 57 de cazuri, Bihor, 44, iar Ilfov, 29. În județele Cluj și Timiș au fost înregistrate câte 16.

Comerțul și construcțiile înregistrează creșteri ale insolvențelor

Pentru primele opt luni ale anului, numărul cazurilor și avansul față de aceeași perioadă din 2025 diferă între cele trei domenii:

  • Comerțul cu ridicata și amănuntul: 308 insolvențe, în creștere cu 175%.
  • Construcțiile: 271 de insolvențe, cu un avans de 256,58%.
  • Industria prelucrătoare: 167 de insolvențe, în creștere cu 138,57%.

Companiile se confruntă simultan cu presiuni asupra costurilor, cerere mai slabă și condiții restrictive de finanțare, arată Ziua de Vest. Creșterea insolvențelor din construcții coexistă cu o evoluție pozitivă a activității sectorului: acesta a avansat cu 8,7% în trimestrul al doilea față de primul trimestru din 2026.

Investițiile susțin economia, dar finanțarea rămâne scumpă

Produsul intern brut (PIB) măsoară valoarea bunurilor și serviciilor produse în economie. În trimestrul al doilea din 2026, PIB-ul României a stagnat față de trimestrul precedent și a fost cu 0,4% sub nivelul din trimestrul al doilea al anului 2025.

Investițiile au rămas principalul factor de susținere a economiei. Formarea brută de capital fix, indicator al investițiilor în active fixe, a urcat cu 10,9% în primul semestru din 2026, inclusiv cu sprijinul fondurilor europene și al PNRR. Potrivit Ziua de Vest, fără contribuția investițiilor, contracția economică ar fi fost mai accentuată.

În august 2026, inflația anuală a ajuns la 6,17%, după ce în iunie fusese de 10,4%. România avea în continuare cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană.

BNR și-a revizuit în august prognoza pentru rata inflației la finalul anului la 6,1%. Dobânda de politică monetară, dobânda-cheie stabilită de banca centrală, a rămas la 6,50%, nivel menținut din august 2024.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Companii Economia României insolvente ONRC Timiș