Prin proiectul de schimbare a Codului fiscal, senatorul AUR Petrișor Peiu propune un impozit de 3% sau 6%, nu de 16%, pentru persoanele care au câștiguri prin brokeri din Uniunea Europeană sau din Spațiul Economic European. Acești brokeri nu au sediu permanent în România. Cota ar scădea, dar pierderile din alte tranzacții nu ar mai reduce câștigul taxat, astfel că unii investitori ar putea plăti mai mult; proiectul nu este lege.

Acum, cine folosește un astfel de broker își adună câștigurile și pierderile din an și plătește 16% din câștigul net impozabil. Prin brokerii români și cei străini cu sediu permanent în România se aplică deja cote de 3% sau 6%, iar brokerul oprește impozitul. Aceste reguli se aplică, pentru câștigurile din 2026, potrivit Codului fiscal în vigoare.

Proiectul ar aduce aceleași cote pentru brokerii vizați din UE și SEE, dar nu și reținerea impozitului de către broker. Investitorul l-ar calcula și l-ar declara singur. Pentru intermediarii din afara UE și SEE, cota de 16% ar rămâne neschimbată.

Când cota mai mică poate duce la un impozit mai mare

Cota propusă ar fi de 3% pentru titlurile vândute după cel puțin 365 de zile de deținere și de 6% pentru cele vândute mai devreme. Pierderea dintr-o vânzare nu s-ar mai scădea din câștigul altei vânzări și nici nu s-ar păstra pentru anii următori.

Exemplele de mai jos presupun un câștig dintr-o tranzacție și o pierdere din alta, în același an, printr-un broker din UE sau SEE fără sediu permanent în România. Nu includ pierderi din anii trecuți. Coloanele de 3% și 6% arată alternative: cota aplicabilă depinde de cât timp au fost deținute titlurile vândute cu profit.

Câștig și pierdere în același an Impozit acum, 16% (lei) Impozit propus, 3% (lei) Impozit propus, 6% (lei)
Câștig de 10.000 lei, pierdere de 4.000 lei 960 300 600
Câștig de 10.000 lei, pierdere de 9.000 lei 160 300 600

În primul caz, impozitul actual este 16% din 6.000 de lei. În al doilea, pierderea lasă un câștig net de 1.000 de lei, taxat acum cu 160 de lei; fără scăderea pierderii, impozitul propus ar fi de 300 sau 600 de lei. În regimul actual, o pierdere netă rămasă la sfârșitul anului poate reduce câștigurile din următorii cinci ani fiscali, în limita a 70% din câștigul net al fiecărui an.

Investitorul ar declara singur impozitul până la 25 mai

Proiectul introduce un articol nou, 96^2, pentru brokerii din UE și SEE fără sediu permanent în România. Aceștia nu ar calcula și nu ar opri impozitul. Persoana fizică l-ar declara și l-ar plăti, iar plata ar încheia obligația de impozit pe acel câștig.

Potrivit regulii actuale pentru veniturile din investiții fără impozit oprit de broker, Declarația unică și plata se fac până la 25 mai inclusiv a anului următor. Pentru câștigurile din 2026, termenul este 25 mai 2027, dacă regulile de declarare nu se schimbă între timp.

Proiectul ar acoperi și câștigurile din 2026

Dacă ar deveni lege în forma publicată, noile cote s-ar aplica și câștigurilor realizate de la 1 ianuarie 2026 până la intrarea ei în vigoare. Câștigurile pentru care impozitul nu a fost încă plătit s-ar recalcula, iar o diferență achitată în plus s-ar restitui la cerere sau din oficiu. Proiectul nu stabilește un formular sau un termen special pentru această restituire; Guvernul ar trebui să actualizeze regulile de aplicare în 60 de zile de la intrarea în vigoare.

Potrivit proiectului publicat de AUR, art. II vizează câștigurile realizate între 1 ianuarie 2026 și data intrării în vigoare a legii, pentru care impozitul nu a fost încă plătit: acestea s-ar recalcula cu 3% sau 6%, iar diferența achitată în plus s-ar restitui potrivit Codului de procedură fiscală, la cererea persoanei fizice sau din oficiu. Proiectul nu precizează nici documentele justificative, nici mecanismul tehnic de identificare din oficiu; acestea și formularul și termenul concret de soluționare ar trebui clarificate prin procedură fiscală și prin actualizarea normelor metodologice prevăzută la art. III, în 60 de zile de la intrarea în vigoare.

Peiu, senator AUR, figurează ca acționar la 23 de companii în declarația de interese depusă la Senat la 27 decembrie 2024, între care Petrom, Romgaz, Hidroelectrica și Banca Transilvania. Declarația nu arată prin ce broker sunt deținute acțiunile sau dacă senatorul a realizat câștiguri cărora li s-ar aplica propunerea.

Petrișor-Gabriel Peiu este și liderul senatorilor AUR, iar declarația sa oficială de interese din 27 decembrie 2024, depusă la Senat, enumeră printre cele 23 de companii și Nuclearelectrica, BRD și Transelectrica. Declarația de avere indică 1.698.029 acțiuni Petrom în valoare de 1.214.939 lei, 225.490 acțiuni Romgaz în valoare de 1.210.881 lei, 14.154 acțiuni Nuclearelectrica în valoare de 583.144 lei și 5.431 acțiuni Hidroelectrica în valoare de 666.926 lei.

Documentele depuse la Senat nu arată prin ce broker sunt deținute acțiunile și nici câștigurile sau pierderile realizate de Peiu. Legătura cu regula propusă este, prin urmare, una de interes potențial, nu un fapt demonstrat de declarații.

Inițiativa vine după ce Comisia Europeană a deschis, la 1 octombrie 2026, procedura INFR(2026)2173 privind taxarea diferită a câștigurilor obținute prin intermediari. România are două luni să răspundă Comisiei. Proiectul a fost înaintat Biroului permanent al Senatului pentru solicitarea punctului de vedere al Guvernului și a avizelor.

Potrivit comunicatului oficial al Comisiei Europene din 1 octombrie 2026, în procedura INFR(2026)2173 Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere, cu termen de două luni pentru răspuns.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
brokeri din UE declaratia unica impozit câștiguri bursiere pierderi din investiții proiect Cod fiscal