Salariul mediu net a ajuns la 5.266 lei în 2025, dar costul muncii pentru companii a crescut mai repede

Câștigul salarial mediu net lunar a ajuns la 5.266 lei în 2025, cu 307 lei, respectiv 6,2%, peste nivelul din anul precedent, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Câștigul mediu brut a urcat cu 655 lei, respectiv 8,1%, până la 8.716 lei.

Datele INS, publicate vineri, 25 septembrie 2026, arată și o creștere mai rapidă a cheltuielilor suportate de angajatori. Costul mediu lunar al forței de muncă a fost de 9.126 lei pe salariat, cu 8,1% mai mare decât în anul precedent, potrivit Agerpres.

Indicele câștigului salarial real, calculat prin raportarea evoluției câștigului nominal net la indicele prețurilor de consum, a fost de 246,3% față de anul 1990. Nivelul a coborât cu 2,6 puncte procentuale comparativ cu anul precedent.

Tehnologia, finanțele și energia au plătit cu mult peste media economiei

Cele mai ridicate câștiguri salariale medii nete, raportate la media națională, au fost în telecomunicații, programare și consultanță în tehnologia informației și alte servicii informaționale, unde diferența a ajuns la 94,3%.

În activitățile de editare, difuzarea programelor de radio și televiziune și producția și distribuția de conținuturi, media a fost cu 72,6% mai mare. Au urmat intermedierile financiare și asigurările, cu 71,1%, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, cu 61,0%, industria extractivă, cu 36,1%, și administrația publică, cu 35,0%.

La celălalt capăt al distribuției, câștigul salarial mediu net din hoteluri și restaurante a fost cu 37,3% sub media economiei. Diferența a fost de 32,5% în alte activități de servicii și de 21,1% în agricultură, silvicultură și pescuit.

Activitățile de spectacole, culturale, sportive și recreative s-au situat cu 18,8% sub medie, serviciile administrative și activitățile de suport cu 17,2%, iar tranzacțiile imobiliare cu 15,5%.

Femeile au avut un câștig net cu 278 de lei mai mic

Salariatele au obținut în medie un câștig brut lunar de 8.489 lei, cu 4,8% sub nivelul de 8.921 lei înregistrat în cazul salariaților bărbați. În termeni net, diferența a fost de 5,2%, respectiv 278 de lei pe lună: 5.120 lei pentru femei, față de 5.398 lei pentru bărbați.

Cea mai mare diferență între câștigurile medii nete ale bărbaților și femeilor a fost în intermedieri financiare și asigurări, unde nivelul înregistrat de bărbați a fost cu 40% mai ridicat. Diferențele au ajuns la 27,1% în editare, radio, televiziune și producția și distribuția de conținuturi, la 20,6% în industria prelucrătoare și la 17,2% în telecomunicații, programare, consultanță IT și alte servicii informaționale.

În comerțul cu ridicata și cu amănuntul, diferența a fost de 15,0%, iar în alte activități de servicii, de 10,7%.

Bucureștiul a depășit media națională cu 35,8%

Câștigul salarial mediu net a rămas sub media economiei în 35 de județe. Cele mai mici valori au fost în Botoșani, cu 4.059 lei și un decalaj de 22,9%, și Teleorman, cu 4.066 lei, respectiv 22,8% sub medie.

Au urmat Vrancea, cu 4.114 lei și 21,9% sub medie, Bistrița-Năsăud, cu 4.130 lei și un decalaj de 21,6%, Vâlcea, cu 4.138 lei și 21,4% sub medie, și Vaslui, cu 4.160 lei, respectiv 21% sub nivelul național.

În Municipiul București, câștigul mediu net a ajuns la 7.150 lei, cu 35,8% peste media economiei. Clujul a înregistrat 6.263 lei, cu 18,9% peste medie, iar Timișul 5.823 lei, cu 10,6% peste medie.

Diferențele au fost mai reduse în Iași, unde media de 5.355 lei a depășit nivelul național cu 1,7%, și în Ilfov, cu 5.317 lei și un avans de 1%. Sibiul a ajuns la 5.274 lei, cu 0,2% peste medie, iar Brașovul la 5.272 lei, cu 0,1% peste medie.

Costurile angajatorilor au crescut în toate activitățile economice

Costul mediu lunar al forței de muncă a crescut în fiecare activitate economică analizată. Cele mai mari avansuri au fost în editare, radio, televiziune și producția și distribuția de conținuturi, cu 20,7%, și în tranzacții imobiliare, cu 19,4%.

Creșterea a fost de 12,2% atât în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, cât și în hoteluri și restaurante. Serviciile administrative și activitățile de suport au înregistrat un plus de 11,8%, agricultura, silvicultura și pescuitul unul de 11,3%, iar intermedierile financiare și asigurările unul de 11,1%.

Față de media economiei, costul lunar a fost cu 93,9% mai ridicat în telecomunicații, programare, consultanță IT și alte servicii informaționale. Diferența a ajuns la 73,0% în editare, radio, televiziune și producția și distribuția de conținuturi, la 72,3% în intermedieri financiare și asigurări, la 64,6% în energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat și la 26,7% în industria extractivă.

Costurile s-au situat cu 38,8% sub media națională în hoteluri și restaurante, cu 34,2% în alte activități de servicii și cu 22,6% în agricultură, silvicultură și pescuit. Serviciile administrative și activitățile de suport, precum și activitățile de spectacole, culturale, sportive și recreative au fost cu 18,6% sub medie.

Institutul Național de Statistică precizează că angajatorii au primit transferuri de la buget pentru timpul nelucrat în cazuri precum șomajul tehnic, reducerea temporară a programului și supravegherea copiilor pe durata închiderii temporare a unităților de învățământ. Alte transferuri au susținut angajarea unor categorii precum absolvenții și șomerii.

Ponderea acestor transferuri în cheltuielile totale cu forța de muncă a fost mai mică decât în anul precedent. Cele mai mari sume au revenit industriei prelucrătoare, serviciilor administrative și de suport, comerțului, construcțiilor, hotelurilor și restaurantelor, precum și agriculturii, silviculturii și pescuitului.

Economia a avut în medie cu 73.200 de salariați mai mult

Numărul mediu al salariaților a ajuns la 5.526,4 mii de persoane în 2025, cu 73.200 peste anul precedent. Bărbații au reprezentat 52,4% din total, respectiv 2.898,0 mii de persoane. Numărul acestora a crescut cu 37.900, iar cel al salariatelor cu 35.300.

Bărbații au reprezentat 87,6% dintre salariații din construcții și 84,1% dintre cei din industria extractivă. Femeile au avut o pondere majoritară în sănătate și asistență socială, cu 79,6%, învățământ, cu 72,7%, și intermedieri financiare și asigurări, cu 70,3%.

Ponderea femeilor a fost de 60,2% în hoteluri și restaurante, de 60,1% în administrația publică și de 59% în activitățile de spectacole, culturale, sportive și recreative.

Sectorul terțiar a concentrat 65,1% dintre salariați, dintre care 44,9% lucrau în servicii comerciale, iar 20,2% în servicii sociale. Industria și construcțiile, reunite în sectorul secundar, au avut o pondere de 32,5%, în timp ce agricultura, silvicultura și pescuitul au reprezentat 2,4%.

Cele mai mari creșteri ale numărului mediu de salariați s-au înregistrat în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, cu 28.000 de persoane, sănătate și asistență socială, cu 14.300, serviciile administrative și de suport, cu 12.100, și construcții, cu 11.300.

Hotelurile și restaurantele au adăugat 7.800 de salariați, iar tranzacțiile imobiliare 5.600. În schimb, industria prelucrătoare a pierdut 17.500 de salariați, administrația publică 4.500, iar activitățile de spectacole, culturale, sportive și recreative 1.500.

Creșterea de la sfârșitul anului s-a concentrat în patru regiuni

Efectivul salariaților, adică numărul înregistrat la sfârșitul perioadei, a fost de 5,761 milioane de persoane la finalul anului 2025. Creșterea față de sfârșitul anului precedent a fost de 8.500 de persoane, dintre care 7.700 au fost bărbați.

Numărul salariaților a crescut cu 8.000 în București-Ilfov, cu 6.400 în Nord-Est, cu 5.200 în Nord-Vest și cu 2.800 în regiunea Centru. Scăderile au fost de 6.800 de persoane în Vest, 3.100 în Sud-Vest Oltenia, 2.800 în Sud-Muntenia și 1.200 în Sud-Est.

București-Ilfov a concentrat 22,8% dintre salariații economiei, urmată de Nord-Vest, cu 13,9%, și Centru, cu 12,6%.

Ponderea sectorului primar a depășit reperul național de 2,4% în Sud-Muntenia, unde a ajuns la 3,7%, Sud-Est, cu 3,6%, Nord-Est, cu 3,1%, Sud-Vest Oltenia, cu 3,0%, Vest, cu 2,9%, și Centru, cu 2,5%.

Industria și construcțiile au depășit ponderea națională de 32,3% în regiunea Centru, cu 39,0%, Sud-Muntenia, cu 37,5%, Nord-Vest, cu 36,6%, Vest, cu 36,4%, Sud-Vest Oltenia, cu 34,6%, și Sud-Est, cu 32,5%.

București-Ilfov a avut cea mai mare concentrare a salariaților din serviciile comerciale, de 62,0%, față de 45,4% la nivel național. În serviciile sociale, cea mai ridicată pondere a fost în Nord-Est, de 26,0%, comparativ cu reperul național de 19,9%.

La finalul anului 2025, societățile cu capital privat concentrau 77,4% din efectivul salariaților, iar numărul angajaților lor crescuse cu 0,5% față de anul precedent. Societățile comerciale aveau 80,5% din totalul salariaților, pondere în creștere cu 0,6%.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Lyla6 aplicații de dating pe care le poți folosi fără abonament. Ce funcții sunt gratuiteRevista IoanaBiletele transatlantice s-au scumpit cu 35%-45%. Cum îți recomandă expertul să rezerviNews24Siegfried Mureșan neagă orice legătură cu serviciile secrete și spune că nu a fost ajutat de SIEDolce SportAlina Peșu va arbitra semifinala Italia și Spania la Campionatul Mondial U20 femininGetPonyÎn Austria, mașinile electrice pot circula cu 130 km/h, iar termicele și hibridele sunt limitate la 100 km/h pe anumite sectoare de autostradăBravonetAndreea Vasile și-a schimbat corpul și rutina pentru „Inimă sub acoperire”. S-a pregătit peste un an