În prezent, Ucraina este îmbrățișată rapid de UE, în timp ce Balcanii de Vest continuă să fie lăsați în urmă

Foto: gds.ro
22

În prezent, cei 27 încă nu sunt de acord cu privire la începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania din cauza dreptului de veto al Bulgariei.

Însă, liderii europeni numesc decizia de a acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de candidat UE un moment „istoric”.

În opinia sa, „Nu suntem acolo unde ar trebui să fim cu Balcanii de Vest. Sunt foarte dezamăgit de modul în care s-au făcut lucrurile, o singură țară – făcând aluzie la Bulgaria – blocând întregul proces. Lucrurile nu merg bine”.

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, nu s-a pierdut în amănunte în timpul summitului dintre liderii Uniunii Europene și țările din Balcanii de Vest, premergător unui Consiliu European care a confirmat statutul de candidat la UE pentru Ucraina și Moldova ( și Georgia odată ce îndeplinește cerințele cerute de Bruxelles). O decizie mai mult decât „simbolică” care trimite un semnal puternic Kremlinului: viitorul acestor țări nu se află sub influența Rusiei, ci a UE, scrie El Periodico.

Un moment istoric pentru UE

În viziunea sa, „Este un acord istoric, o decizie istorică”, a sărbătorit președintele Consiliului European, Charles Michel, la o conferință de presă după decizie. „Este un moment decisiv și o zi bună pentru Europa”, a adăugat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Odată, din motive întemeiate, NATO a spus nu aderării Ucrainei la NATO, am fi făcut o greșeală politică și am fi lăsat un vid dacă nu am fi întins mâna Ucrainei și Moldovei (… ) Nu am putea lăsa un vid strategic și geopolitic. Este sensul acestei perspective europene și recunoașterea statutului de candidat”, a adăugat președintele francez Emmanuel Macron, referitor la o decizie grăbită de războiul Rusiei.

Concret, susţinerea Chișinăului și Kievului, în timp record după standardele obișnuite, vine la doar patru luni după ce ucraineanul Volodimir Zelenski a prezentat petiția – în a patra zi a invaziei Rusiei – și în aceeași zi în care Cei 27 s-au angajat pentru a revitaliza procesul de extindere.

De altfel,  există o promisiune care, deocamdată, nu se traduce în progrese concrete. Mai mult, cele șase țări din Balcanii de Vest au părăsit Bruxelles-ul cu mâinile goale și dezamăgite după o întâlnire tensionată și dificilă de patru ore, cu multe reproșuri, inclusiv o confruntare între Macron și omologul său sârb, Alexander Vucic, potrivit unor surse diplomatice. Un duel verbal care a continuat pe parcursul unei întâlniri bilaterale de două ore și care i-a determinat pe liderii europeni să înceapă Consiliul European cu o reflecție asupra Balcanilor și nu asupra Ucrainei. Potrivit lui Michel, ei au promis că vor rezolva disputele dintre Macedonia de Nord și Bulgaria și vor accelera procesul cu Bosnia și Herțegovina.

De ce s-au blocat negocierile cu Macedonia de Nord și Albania?

În explicaţiile sale, „Nu au fost rezultate concrete, dar a fost o discuție bună și nu o voi subestima niciodată. Dar dacă mă întrebați dacă macedonia de Nord și Albania au obţinut o dată (pentru începerea negocierilor de aderare), nu a reușit. Dacă Pristina (Kosovo) a realizat liberalizarea vizelor, nu a realizat-o. Dacă Bosnia și Herțegovina a obținut statutul de candidat, nu l-a obținut”, a rezumat resemnat Vucic, a cărui țară este singura din Balcani care a refuzat să aplice sancțiuni europene împotriva Rusiei pentru războiul din Ucraina și pe care unii colegi îl acuză că joacă la două capete cu Bruxelles și Moscova. 

La summitul de la Salonic (Grecia), UE a promis „perspectiva europeană” acestor țări. Douăzeci de ani mai târziu, progresul a fost limitat. Din cele șase țări – fără a număra Turcia ale cărei șanse de aderare s-au redus – doar două, Serbia și Muntenegru, au început să negocieze cu Comisia Europeană unele dintre cele 33 de capitole ale procesului, dar cu o lentoare extremă. Macedonia de Nord, care a trebuit să-și schimbe numele țării pentru a depăși reticența inițială din partea Greciei, și Albania au câștigat statutul de candidat în 2005, respectiv 2014, dar încă se lovesc de zidul Bulgariei 17 și, respectiv, 8 ani mai târziu. 

În opinia sa, „Este păcat că o țară NATO, Bulgaria, deturnează alte două țări NATO, Albania și Macedonia de Nord, în mijlocul unui război fierbinte în curtea UE și cu alte 26 de țări stând într-un spectacol terifiant de neputinţă”, a spus premierul albanez Edi Rama, care nu i-a scutit de reproșuri pe Cei 27 pentru spiritul unui proces de extindere pe care îl consideră „contorsionat” şi care îi ține ostaticii confruntărilor bilaterale. Încercarea de până acum a președinției rotative a UE, care este ocupată de Franța, de a debloca situația a eşuat, iar moțiunea de cenzură pierdută de guvernul Kiril Petkov nu a ajutat, deși sursele diplomatice rămân pline de speranță și consideră că este fezabil ca Bulgaria să își ridice vetoul, deși nu în această săptămână.

„Următoarele ore și zile vor fi importante pentru a vedea dacă putem găsi un acord între Macedonia de Nord și Bulgaria”, a explicat Macron. Acest capitol lung arată în ochii lui Borrell, „că unanimitatea este o mare problemă în luarea deciziilor, așa că avem să ne gândim cum luăm decizii în UE pentru că nu putem continua cu o singură țară blocând luni și luni de zile”, a avertizat el. Și același lucru se întâmplă și cu aprobarea liberalizării vizelor către Kosovo, care ca și Bosnia și Herțegovina are statutul de potențial candidat la UE.

Ce spun liderii europeni?

La rândul său, „Kosovo a îndeplinit toate criteriile privind liberalizarea vizelor în urmă cu 4 ani. Acum statele membre sunt cele care trebuie să susțină acest proces pentru că este o nedreptate pentru poporul kosovar”, a amintit președintele Vjosa Osman care a închis rândurile odată cu acordarea statutului de candidat Ucrainei și Moldovei.

„Nu văd niciun rău pentru Balcanii de Vest dacă Ucraina și Moldova vor merge mai departe. Dimpotrivă, cred că, deschizându-le ușa, UE transmite un mesaj că aceasta este o decizie geopolitică. Sper că, în timp ce Ucraina și Moldova merg înainte, UE înțelege că și noi merităm să mergem înainte pentru că dacă UE nu dă un semnal unitar și clar Balcanilor de Vest, alți actori malefici vor folosi acel spațiu”, a avertizat el.

Aşadar, Prim-ministrul albanez a primit cu optimism și acordarea expresă a statutului de candidat Ucrainei, deși din propria experiență sunt conștienți că drumul poate fi lung. „Este bine să le acordăm statutul de candidați, dar sper ca ucrainenii să nu-și facă prea multe iluzii”, a punctat Rama, care a calificat ziua ca fiind una „istorică”, dar în sens negatic pentru Balcanii de Vest.

Sursa: Capital.ro
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata