Creșterea alarmantă a obezității în țările dezvoltate și paradoxul subnutriției globale
Obezitatea continuă să se extindă rapid în rândul populațiilor din țările industrializate, în timp ce, surprinzător, numărul persoanelor afectate de subnutriție a depășit 1 miliard la nivel mondial încă din 2009. Conform unui studiu realizat de Obepi-Roche și publicat pe 10 noiembrie de cotidianul francez Le Monde, Franța a înregistrat o creștere semnificativă a ratei obezității, care a crescut de la 8,5% la 14,5% în rândul adulților într-un interval de doar 12 ani. Aceasta reprezintă aproximativ 6,5 milioane de persoane.
În Marea Britanie, aproximativ 27% dintre cetățeni sunt afectați de obezitate, iar Statele Unite se confruntă cu o rată aproape dublu mai mare – aproape 30%. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că până în anul 2015 vor exista circa 700 milioane de oameni afectați global. Cauzele acestei epidemii sunt variate și includ alimentația nesănătoasă și sedentarismul tot mai accentuat; spre exemplu, francezii petrec în medie trei ore pe zi uitându-se la ecrane. De asemenea, lipsa activităților fizice regulate și predispozițiile genetice contribuie semnificativ.
Pentru a contracara această tendință îngrijorătoare, guvernul francez a inițiat Programul Național pentru Nutriție Sănătoasă (PNNS) încă din anul 2001. Doctorul François Bourdillon afirmă că Franța este una dintre puținele națiuni care au implementat un program dedicat prevenirii problemelor nutriționale: „Această inițiativă transcende orientările politice tradiționale și trebuie să continue.” PNNS subliniază importanța activității fizice ca parte integrantă a unei vieți sănătoase.
„Provocarea nu constă atât în mesajele sau măsurile cunoscute deja cât mai ales în implementarea lor efectivă,” explicitează profesorul Arnaud Badevant din cadrul spitalului La Pitié-Salpêtrière. Acesta sugerează acoperirea problemei pe trei niveluri: individual (persoana), mediile sociale (familia, școala), precum și societatea larg răspândită.
Un grup format din douăzeci de societățile medicale susține legitimitatea PNNS dar insistentează asupra necesității unor acțiuni imediate: „Numai o intervenție direct prezidențial poate elimina obstacolele legislative sau economice cu care s-au confruntat miniștrii responsabili.” Nicolas Sarkozy solicitase un raport privind prevenirea obezității până pe data de 15 decembrie.
Cu toate acestea, există critici aduse PNNS-ului; anumiți specialiști avertizează asupra riscurilor potențiale ale acestuia. Un grup format din terapeuți consider că programul ar putea duce la stigmatizarea anumitor alimente și ar putea genera sentimente negative legate de alimentație: „Este esențial să promovăm un echilibru nutrițional fără culpabilizare excesiv”, afirmând că unele studii recente sugerează chiar o stabilizare sau scadere ușoară a prevalenței obezității infantile.
În prezent se pot lua măsuri simple pentru combaterea acestei probleme; printre acestea se numără stimulente financiare sau fiscale menite să promoveze mersul pe jos sau utilizarea bicicletei. Industria alimentară are un rol crucial aici – aceasta ar trebui să ofere informații clare despre produsele sale prin etichetare transparenta iar sistemele educației naționale trebuie implicate activ prin promovarea sportului.
„Nu ne dorim soluții superficiale ci măsuri concrete corespunzătoare gravitației situației,” spun expertii in nutritie propunand ideea unor cupoane gratuite pentru fructe si legume destinate celor defavorizaţi şi introducerea unei etichete similare cu „cheia verde” folositã in Suedia pentru identificarea produselor sănătoase. În concluzie ei subliniazã faptul cã politica nutritionalã trebuie sa fie ghidată prioritar după criterii legate strict de sănătatea publicã si nu dupa interese economice.
