Creşterea TVA-ului în Balcani sau cum să îţi iubeşti vecinii în vreme de criză

Criza economică şi financiară globală a fost destul de benefică pentru Bulgaria până în prezent şi s-ar putea dovedi extrem de benefică în cazul în care anumite politici inteligente ar fi adoptate, susţine într-un comentariu agenţia de presă bulgară Novinite.

În plus, până la jumătatea anului 2010, efectele crizei economice asupra a doi dintre vecinii din UF ai Bulgariei, România şi Grecia, sugerează lecţii noi şi importante pentru această ţară.
Situaţia economică şi financiară actuală a Greciei şi României ridică unele întrebări interesante, nu în ultimul rând deoarece a ne imagina cea mai bună modalitate de a integra economia Bulgariei şi regiunile sale de frontieră cu cele ale statelor sale vecine din UE are sens din perspectiva pregătirii pentru o lume ‘post-criză’.

În Bulgaria există la acest moment două atitudini generale faţă de problemele economice ale celor două ţări vecine amintite – Grecia, ale cărei finanţe sunt în prezent examinate de către UE şi de către întreaga lume, şi România, care a trebuit să cedeze în faţa presiunilor exercitate de Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru a obţine asistenţa financiară de care economia sa are nevoie.

Prima atitudine a fost evidenţiată de faptul că, în timp ce vecinii Bulgariei şi-au mărit TVA¬ul, (de la 19% la 23% în Grecia şi de la 19% la 24% în România), pentru moment, şi în pofida unor dezbateri aprinse, guvernul bulgar evită o majorare a TVA-ului. Argumentul susţine că grecii nu merită ajutor din partea UE după ce şi-au falsificat statisticile şi că Bulgariei îi merge mai bine decât celor doi vecini şi prin urmare nu ar trebuie să îi pese ce se întâmplă cu aceştia.

Inutil de spus, această maliţiozitate sună destul de ridicol, de vreme ce, nu numai că Bulgaria nu se descurcă mai bine decât Grecia şi România, dar în cazul în care acestea se prăbuşesc, Bulgaria nu va pierde doar beneficiile de care se bucură, dar economia sa va avea de suferit la fel de tare ca economiile celor două state vecine.
Un al doilea tip de atitudine speră să profite de pe urma situaţiei grele a grecilor şi a românilor.

Acest lucru este valabil în special pentru regiunile de frontieră, din sud-vestul Bulgariei şi de-a lungul Dunării, unde mii de greci şi români vin să cumpere alimente şi să îşi umple rezervoarele de benzină.
Acest sentiment a mers atât de departe încât un important ziar bulgar titra pe prima pagină ‘Macedonenii ne fură grecii’, făcând aluzie la faptul că în încercarea de a economisi, unele gospodării din nordul Greciei au început să facă cumpărături din Macedonia, în loc să se aprovizioneze din sud¬vestul Bulgariei.

De asemenea, un important jurnalist şi analist economic român sugera că din cauza creşterii taxelor în România, un număr mare de companii româneşti se vor reloca în oraşul bulgar Ruse, de pe Dunăre, aflat la ‘doar 60 de kilometri de Bucureşti’. În mod evident, acest „hei, este timpul să profităm de pe urma problemelor vecinilor noştri’ pare la fel de ridicol ca maliţiozitatea.

Este adevărat, câteva gospodării izolate de pe teritoriul bulgar vor face bani în plus pentru câteva luni de la cumpărătorii străini, însă în lipsa unor reforme reale şi durabile în Bulgaria – privind inclusiv integrarea regiunilor sale de frontieră cu regiunile de frontieră ale vecinilor săi din UE – mult-visata prosperitate economică va continua să rămână o perspectivă îndepărtată.

Până când Bulgaria nu va avea drumuri, tuneluri, poduri, până nu va înţelege că prosperitatea unei ţări este şansa unei alte ţări de a deveni prospere şi că necazurile economice ale unui stat vor trage în jos economia vecină – un concept simplu va rămâne străin multora din Balcani.
Prin urmare, atunci când TVA-ul creşte în România şi Grecia, bulgarii ar trebui să fie la fel de îngrijoraţi ca şi cum el ar fi crescut în Bulgaria, în loc să se bucure că unele magazine alimentare din Petrici sau Ruse au făcut ceva bani în plus de pe urma unor familii de străini care vor să facă economii.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata