Riscul crescut de Alzheimer la femeile de vârstă medie cu stări emoționale instabile
Un studiu recent evidențiază legătura dintre personalitate și demență
Un nou studiu publicat în revista „Neurology”, a Academiei Americane de Neurologie, sugerează că femeile de vârstă medie care manifestă neliniște, gelozie și instabilitate emoțională pot avea un risc mai mare de a dezvolta boala Alzheimer pe parcursul vieții.
Detalii despre cercetare
Cercetarea a inclus 800 de femei cu vârste între 38 și 46 de ani, dintre care aproximativ 19% au fost diagnosticate ulterior cu demență. Participantele au fost supuse unor teste menite să evalueze atât memoria, cât și trăsăturile lor de personalitate, incluzând tendințele extrovertite sau introvertite. De asemenea, s-a analizat nivelul lor general de nervozitate.
Femeile au fost întrebate despre experiențele lor anterioare legate de stres, incluzând stări precum iritabilitatea sau anxietatea care au durat cel puțin o lună din cauza problemelor profesionale sau familiale. Răspunsurile au fost clasificate pe o scară de la zero (fără stres) la cinci (stres constant). Cele care au obținut scoruri între trei și cinci sunt considerate expuse unui risc crescut.
Corelația între nevroză și demență
Rezultatele studiului arată că femeile cu cele mai mari scoruri în testele privind nevroza aveau un risc dublu să dezvolte demență comparativ cu cele cu scoruri scăzute. Această corelație este influențată semnificativ de nivelul acumulat al stresului pe termen lung.
De asemenea, tipologia personalității nu pare să fie un factor decisiv în sine; însă s-a observat că femeile introvertite care se confruntau cu dificultăți ușoare aveau un risc mai mare pentru Alzheimer. Din cele 63 participante retrase ce s-au confruntat cu astfel de dificultăți, 25% (16 persoane) au dezvoltat boala ulterior. În contrast, doar 13% din cele extrovertite aflate în aceeași situație (8 din 64) au avut aceeași soartă.
Implicațiile studiului
Lena Johannsson, autorul principal al studiului din cadrul Universității Gothenburg din Suedia, subliniază că majoritatea cercetătorilor anteriori s-au concentrat asupra factorilor precum educația sau istoricul familial în analiza riscurilor pentru Alzheimer. Noul studiu aduce o contribuție importantă prin evidențierea impactului personalității asupra riscului individual pentru această afecțiune neurodegenerativă.
Aceste descoperiri sugerează că modul în care gestionăm stresul și ne comportăm social poate influența sănătatea noastră cognitiv-emoționala pe termen lung.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News