România, Ungaria şi Bulgaria deschid porţile UE cetăţenilor unor state terţe

România, Ungaria şi Bulgaria – mandatate de Bruxelles să securizeze frontiere orientale ale Uniunii Europene – au acordat cetăţenie unui număr de cinci milioane de moldoveni, macedoneni, sârbi, ucraineni şi turci, un cadou nesperat din care liderii celor trei state europene speră în secret să obţină beneficii politice, chiar cu riscul de a nemulţumi capitalele vechii Europe, relatează în ediţia de miercuri cotidianul francez Le Figaro.

Textul adoptat la 26 mai de Parlamentul ungar, la iniţiativa premierului Viktor Orban, de dreapta, şi cu susţinerea extremei drepte, seamănă cu o revanşă sau cu o provocare. Ungaria nu a acceptat niciodată în mod real Tratatul de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, în urma căruia a rămas fără două treimi din teritoriul deţinut atunci şi fără jumătate din populaţie, comentează ziarul francez.

Legea privind dubla cetăţenie vizează 3,5 milioane de persoane şi va intra în vigoare în ianuarie 2011. Ea va deschide porţile Eldorado-ului european pentru circa 300.000 de sârbi de origine ungară stabiliţi în provincia autonomă Voievodina şi pentru 150.000 de ucraineni care aparţin minorităţii maghiare.
Legea contribuie şi la a semăna zizanie cu alte două state membre ale UE: 1,4 milioane de maghiari trăiesc în România şi 520.000 de unguri în Slovacia (adică 10% din populaţie).

Autorităţile slovace n-au apreciat deloc această iniţiativă ungară şi, ca represalii, parlamentul de la Bratis lava a adoptat o lege care stipulează că orice cetăţean slovac care va opta pentru cetăţenia ungară îşi va pierde imediat naţionalitatea slovacă. Prudente, autorităţile române n-au dorit să pună paie pe foc.
În primul rând pentru că o parte a minorităţii maghiare din Transilvania visează uneori cu voce tare la autonomie pentru ‘ţinutul secuiesc’, şi în al doilea rând pentru că autorităţile de la Bucureşti n-ar fi putut critica Budapesta în condiţiile în care ele însele fac acelaşi lucru.

În aprilie 2009, preşedintele român Traian Băsescu a decis să acorde cetăţenie română moldovenilor care o vor şi îşi pot demonstra descendenţa. Legăturile de sânge ne obligă să îi susţinem, declara cu acel prilej preşedintele român pentru a-şi justifica decizia. Două treimi dintre moldoveni sunt românofoni, iar o treime rusofoni. Republica Moldova este o ţară foarte săracă, o treime din populaţia sa activă fiind nevoită să emigreze pentru a găsi un loc de muncă, cel mai adesea ilegal.

În aceste condiţii, acordarea cetăţeniei române ar putea să aibă un efect pervers pentru Uniunea Europeană, respectiv să dezintegreze acest stat fragil devastat de o criză identitară ce ridică semne de întrebare, de multă vreme, asupra viabilităţii sale.
Circa 120.000 de moldoveni deţin deja un paşaport românesc, în timp ce alţi 800.000 şi-au depus actele pentru a obţine unul. Bucureştiul a deschis două noi consulate în oraşele Bălţi şi Cahul, aminteşte Le Figaro.

În fine, la fel ca şi Ungaria, Bulgaria a facilitat şi ea procedurile de acordare a cetăţeniei celor aproximativ 2,5 milioane de bulgari care trăiesc în străinătate, fiind răspândiţi în Ucraina, R.Moldova, Albania, Grecia şi mai ales Macedonia şi Turcia. Circa 1,4 milioane de macedoneni (adică trei sferturi din populaţia acestei ţări), ar putea beneficia de un paşaport european.

Sofia se preocupă şi de bulgarii islamizaţi în epoca ocupaţiei otomane. Numărul acestora era estimat la 900.000 de persoane înainte de căderea comunismului. Aceştia au fost însă victimele unei politici de asimilare forţată care a culminat la sfârşitul anilor ’80. Circa 350.000 de pomaci (musulmani de origine slavă din Bulgaria – n.red.) s-au refugiat în Turcia şi n-ar trebui să mai aştepte o eventuală aderare la UE a ţării lor pentru a obţine un paşaport european.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata