Statutul Rusiei de principal mediator şi garant în conflictul transnistrean se depreciază treptat

Regiunea separatistă transnistreană a solicitat recent conducerii Rusiei să majoreze efectivele forţelor sale de pacificare din zonă până la nivelul din 1992, adică până 2.000 de militari sau de patru ori mai mult decât numără aceste efective astăzi.

Aşa-zisul minister de externe de la Tiraspol a motivat această solicitare prin situaţia incertă care se înregistrează în prezent la Chişinău şi prin eşuarea procesului de negocieri pe marginea reglementării finale a situaţiei din regiune, negocieri în care, în pofida formatului său extins, votul principal aparţinea Moscovei, notează, luni, cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

Tiraspolul i-a solicitat de nenumărate ori Moscovei să elaboreze şi să adopte un sistem de garanţii internaţionale pentru regiune. Din 1992, transnistrenii doresc să obţină un lucru: promisiunea Chişinăului, întărită de semnăturile ţărilor-garante şi de cele ale UE şi SUA, că în cazul modificării statutului Republicii Moldova, Transnistria va avea dreptul de a-şi decide singură soarta.

Adică, precizează cotidianul moscovit, în cazul în care Republica Moldova se va uni cu România, Transnistria să rămână în afara acestei uniuni. De fapt, Transnistriei, a cărei populaţie este constituită de un mare număr de etnici ruşi şi ucraineni, îi este oarecum indiferent cu cine să rămână – cu Rusia sau cu Ucraina – numai nu cu România.
Odată, o asemenea garanţie era stipulată în unul dintre acordurile dintre Chişinău şi Tiraspol, însă apoi Chişinăul s-a retras din toate acordurile semnate anterior. De aceea, liderii transnistreni roagă Kremlinul să analizeze problema creării unui sistem de garanţii internaţionale privind îndeplinirea acordurilor deja semnate.

În acest demers, Tiraspolul atrage atenţia asupra declaraţiilor care se fac auzite în ultima vreme la Chişinău şi asupra proceselor de acolo: noile autorităţi moldovene fac totul pentru ca ţara să revină în componenţa României, cum era înainte de 1940, şi pe nimeni nu interesează faptul că Transnistria făcea atunci parte din cadrul RSS Ucraineană, subliniază Nezavisimaia Gazeta.

Recent, preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat că, fără Transnistria, republica nu se va uni cu România, deoarece UE nu vrea probleme teritoriale nesoluţionate. Prin urmare, liderii de la Chişinău vor să oblige regiunea transnistreană la supunere, cum a mai fost deja în 1992, scrie cotidianul citat.
În aceste condiţii, liderul transnistrean Igor Smirnov a declarat, în timpul unei întrevederi cu reprezentantul special al actualei preşedinţii a OSCE, Bolat Nurgaliev, că ‘premise reale pentru reluarea dialogului cu Chişinăul nu există’.

Referindu-se la poziţia Transnistriei, Smirnov a subliniat că principiile de bază ale dialogului ar trebui să fie un statut egalitar al părţilor şi un sistem de garanţii clar. Smirnov a amintit de referendumul desfăşurat în Transnistria în 2006, în cadrul căruia cei mai mulţi dintre locuitorii regiunii ar fi votat pentru integrarea cu Rusia.
Dacă va fi nevoie, Transnistria va organiza un referendum asemănător şi în privinţa integrării cu Ucraina, mai ales că actualul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici pare mai loial Tiraspolului decât fostul lider de la Kiev, Viktor Iuşcenko.

Rusia, care ocupă o poziţie nedeterminată în procesul de negocieri şi care nu doreşte să piardă Transnistria, dar nici să o readucă sub influenţa Rusiei, are toate şansele să cedeze statutul de principal mediator, pacificator şi garant Ucrainei sau UE, care a început să lucreze în mod activ în această direcţie, atenţionează Nezavisimaia Gazeta.

În loc să le propună părţilor ‘o foie de parcurs’, un proiect privind sistemul de garanţii, fără de care procesul de negocieri se va transforma într-o farsă, Moscova se eschivează prin simple declaraţii de constatare a situaţii actuale. Însă, nu acest lucru se aşteaptă la Tiraspol şi nici la Chişinău. Statutul Rusiei de principal mediator şi garant se devalorizează treptat, conchide ziarul rus.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata