O măsură cu efect imediat pentru debitori riscă să coste mai mult decât ușurarea de moment. Joi, secretarul de stat Emil Dumitru a semnalat o consecință pe termen lung, mai gravă decât beneficiul pe termen scurt al amânării ratelor: pierderea încrederii finanțatorilor în agricultura românească.
Accesul fermierilor la bani se poate schimba. Dacă băncile și furnizorii de inputuri consideră intervenția statului în contracte comerciale un precedent, fermierii pot obține mai greu credit pentru capital de lucru și finanțare de la furnizori. Aceasta ar afecta tocmai un sector care depinde considerabil de aceste surse.
Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a spus că Ordonanța de Urgență nr. 4 a fost o eroare de politică publică pentru piața de finanțare a agribusinessului.
„Cred că Ordonanța de Urgență nr. 4, cu amânarea ratelor, a fost o greșeală. A creat o mare neîncredere în rândul celor care au creditat și sprijinit agricultura României, fie că vorbim de bănci sau de credit furnizor.”
Miza depășește scadența unei rate. Finanțarea în lanțul agricol nu vine doar din sistemul bancar, ci și din creditul comercial acordat de companiile care livrează semințe, îngrășăminte sau alte inputuri. Când predictibilitatea legislativă scade, costul se mută în condițiile de creditare, în apetitul de risc și, în final, în ritmul investițiilor din ferme.
Pe termen scurt, ordonanța poate oferi lichiditate unor producători aflați sub presiune. Pe termen mediu și lung însă, evaluarea făcută de MADR indică un risc invers: acces mai dificil și mai scump la capital pentru întreg sectorul, cu efect direct asupra modernizării, capacității de producție și ofertei de produse agricole autohtone.
Pentru finanțatori, problema nu este doar nivelul expunerii, ci și semnalul transmis de stat privind contractele deja semnate. Agro-tv relatează că secretarul de stat a criticat tocmai acest aspect: intervențiile publice în contractele comerciale au alimentat neîncrederea celor care au creditat și sprijinit agricultura.
Discuția despre falimentele din agricultură nu se limitează la amânarea unei obligații, ci vizează viabilitatea financiară a sectorului. Dacă finanțarea bancară și creditul furnizor se retrag sau se acordă mai prudent, presiunea se poate muta din bilanțul fermelor în prețul final și în disponibilitatea produselor agricole românești.
Citește și:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Un cutremur de 4,8 s-a produs în Vrancea și ar fi putut fi simțit inclusiv în București
Dolce SportIstvan Kovacs primește meciul dintre Real Madrid și Leipzig, pe Santiago Bernabeu
GetPonyRenault prezintă a patra generație Trafic electric, cu autonomie estimată la 470 km
BravonetMama lui R.J. Mitte vorbește despre semnele care au îngrijorat-o înainte de moartea actorului
LylaUn studiu asociază 7 ore și 19 minute de somn cu un răspuns mai bun la insulină
Revista IoanaCe treburi se evitau de Sfântul Luca pe 18 octombrie și cui îi poți trimite urări
