În Europa, în insula Sardinia, oamenii ajung să trăiască chiar și peste 100 de ani

Foto: evz.ro
33

În Europa există o insulă unde oamenii ajungă să trăiască chiar și peste 100 de ani. Despe aceasta, Maria Chiara Cugus a scris o opinie cu privire la stilul de viață al locuitorilor din Sardinia, dar și despre secretul longevității.

Astfel, ingredientele longevității locuitoriloe din Sardinia, sunt un stil de viață și o dietă sănătoasă, atașamentul față de identitate, tradiții, faţă de familie și comunitate și nu în ultimul rând, credința.

Concret, Marcella Cadoni, care și-a sărbătorit centenarul în decembrie 2021, şi care locuieşte într-un sat din sudul insulei, știe bine acest lucru.

În fiecare duminică se duce la liturghie, însoțită de nepoți pentru că mersul a devenit obositor, seara recită rozariul și citește ziarul „Trimisul Sfântului Antonie” la care este abonată de aproape 58 de ani, și publicaţia Eco di Bonaria, Sanctuarul lunar dedicat Madonei (patrona Sardiniei), căreia îi este foarte devotată, arată avvenire.it.

Concret, Cum putem ajunge la această vârstă fiind activi şi păstrându-ne spiritul ludic? „Dumnezeu e cel care mi-a permis asta”, ne asigură ea. O viață petrecută la câmp, încă de când, copilă fiind, mergea la pășunat boii pe pământurile familiei, în satul San Simone, la vreo 10 kilometri distanță: unde rămânea toată săptămâna, fără curent sau apă potabilă, pentru a se întoarce apoi în sat în weekend.

Obiceiurile locuitorilor din Sardinia

În contextul social, după ce s-a căsătorit cu Angelo, şi el tot fermier, în decembrie 1944, şi-a continuat viața între muncă și familie. Fără timp liber şi participând doar la câteva petreceri, precum cea în onoarea lui San Simone, de care „tzia Marcella” își amintește bine și la care a participat până acum câțiva ani.

Nu a trăit niciodată în singurătate, nici măcar în plină pandemie, când, cu toate precauțiile, contactul cu membrii familiei a rămas constant și pentru că – aşa cum își amintește ea însăși – „am fost prima care s-a vaccinat”. Copiii și nepoții care au grijă de ea şi dorinţa de a se menţine ocupată îi dau putere. Mai sunt apoi vecinii și o comunitate unită, în care conceptul „agiudu torrau” (sau ajutorul returnat) este adânc înrădăcinat, și în care toată lumea cunoaşte pe toată lumea.

Aşadar, Antonietta Ledda, care pe 28 august va împlini frumoasa vârstă de 102 ani, ascultă în fiecare seară Liturghia la radioul oferit de parohia satului ei, Sant’Anna Arresi, din Sulcis-Iglesiente; până acum trei ani mergea să sape şi să îngrijească grădina familiei, pasiune preluată astăzi de fiul ei Giancarlo, care locuiește cu ea.

În contextul personal, singurul centenar al orașului (verișoara ei o va ajunge din urmă la sfârșitul anului), are 7 copii, 14 nepoți și 12 strănepoți, Antonietta Ledda a mâncat şi a gătit mereu bucate tradiționale – de la paste făcute în casă și ravioli, până la minestrone – şi este extrem de devotată Fecioarei Maria, în onoarea căreia recită mereu rozariul „Timp de aproximativ 20 de ani – spune ea – m-am ocupat de organizarea sărbătorii închinate Madonnei del Carmine, fiind delegată de preotul paroh: am adunat ofertele cu care, în fiecare vară, se organizează Liturghia și procesiunea în jurul bisericii”.

De altfel, la Teulada, tot la Sulcis, trăiesc vreo zece centenari, dintr-o populaţie de doar circa 3.400 de locuitori, procentul este atât de semnificativ încât a devenit subiect de noi cercetări complementare studiilor privind aşa-numita „Zona Albastră”(între Ogliastra și Barbagia), unde se concentrează majoritatea centenarilor Sardiniei. Un exemplu elocvent al acestui fenomen este familia lui Antonio Tiddia, crescător de capre, născut în 1932, cel mai mare dintre cei 8 frați, toți în viață, născuţi între 1932 și 1954, şi care toţi împreună însumează 644 de ani.

Stilul de viață și alimentația sănătoasă, ingredientele longevității

Vieţile locuitorilor din Teulada s-au desfăşurat dintodeauna pe câmp, cu excepția unor paranteze constând în ani de emigrare în perioada critică postbelică, sau câțiva ani petrecuți în mină, cu revenirea ulterioară în satul natal.

Și în acest caz, munca, familia, stilul de viață și alimentația sănătoasă sunt ingredientele care marchează poveștile longevității: cum este cazul lui Efisio Taccori, 99 de ani, născut la Teulada dintr-o familie emigrată cu multe decenii înainte din Barbagia, „slujitor”, apoi cioban, asociat al mai multor proprietari locali de vite. Astăzi locuiește cu fiica sa. Secretul longevității? „Întotdeauna m-am înțeles bine cu toată lumea, chiar și cu cei mai dificili oameni”. 

Salvatore Deidda, un cioban, care pe 17 octombrie va împlini 100 de ani, și-a petrecut şi el viața tot în mediul rural, punând un accent deosebit pe familie. „Există cineva deasupra mea care m-a protejat. Le doresc tuturor să poată duce o viață sănătoasă, așa cum am făcut-o eu.”

Sursa: Capital.ro
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata