Creșterea alarmantă a românilor descurajați de pe piața muncii
Numărul persoanelor inactive s-a triplat în 2023
Institutul Național de Statistică (INS) a raportat o creștere semnificativă a numărului românilor care nu au un loc de muncă și care au renunțat să mai caute unul, denumiți „descurajați”. În primele luni ale anului 2023, aceștia au ajuns la peste 144.000, comparativ cu aproximativ 30.000 în primul trimestru din 2020. Această categorie se alătură celor care nu au lucrat niciodată, formând ceea ce se numește șomaj ascuns.
Cătălin Ghinăraru, cercetător specializat în piața muncii, subliniază că această tendință reflectă o situație economică dificilă atât la nivel național cât și internațional. „Fenomenul apare frecvent după crize economice când oportunitățile de angajare scad drastic”, afirmă Ghinărău.
Impactul crizei asupra angajării
Multe companii din România s-au confruntat cu dificultăți financiare severe sau chiar cu încetarea activității, afectând astfel disponibilitatea locurilor de muncă. Chiar și firmele care continuau să funcționeze se recuperează lent.
Motivele abandonării căutării unui loc de muncă
- Lipsa experienței: Mulți dintre cei descurajați nu au lucrat recent și consider că abilitățile lor nu mai sunt relevante.
- Inadecvarea pregătiri: Unii cred că nu dispun de educația necesară pentru a obține un loc de muncă satisfacător.
- Discriminarea: Experiențe anterioare negative legate de vârstie sau lipsa experienței i-au determinat pe mulți să renunțe la căutări.
categoriile cele mai afectate includ persoanele cu vârste între 35-49 ani, reprezentând aproape o treime din totalul celor descurajați.
Statistici îngrijorătoare despre șomaj
La finalul primului trimestru din acest an, România avea aproximativ 10,9 milioane persoane inactive și 496.000 șomeri conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM). Dintre aceștia, aproape 159.000 erau considerați descurajați iar circa două milioane nu avuseserăm niciodatã un loc de muncã.
adevărata dimensiune a șomajului
Economiștii sugerează că cifra realității privind șomajul ar putea fi mult mai mare decât cea oficializată datorită programelor guvernamentale menite să sprijine piața muncii în timpul crizei pandemice. Aceste măsuri sunt văzute ca o formã temporară ce maschează problemele structurale ale pieței forțatei munci.
Ghinărău propune ca politicile publice să fie extinse pentru a include persoanele descurajate: „Este esenţial ca statul să identifice aceste grupuri şi să le ofere programe adecvate pentru reintegrarea pe piaţa muncii.”
Schimbările aduse de pandemie asupra percepției despre ocupare
Pandemia COVID-19 a generat schimbări profunde în structura pieței forțatei munci iar mulţi oameni își reevaluează abilitățile într-un context economic instabil. Bogdan Stoian,psiholog și fondator al clinicii Senex subliniazǎ cǎ „criza ne obligǎ sǎ ne adaptăm şi sǎ privim lucrurile dintr-o altǎ perspectivǎ”.
În concluzie, comportamentul activ al indivizilor în căutarea unui loc de muncã este crucial pentru succesul lor profesional; totuşi mulţi aleg sã rămân inactivi datoritӑ percepţiei negative asupra ofertelor disponibile sau temerilor legate dе discriminare socialӑ si profesionalӑ.
