Senatorul AUR Petrișor Peiu a susținut că statul român a transferat costul dezechilibrelor bugetare către populație și companii prin inflație, într-un moment în care rata anuală a prețurilor a ajuns la 10,9% în mai 2026 față de mai 2025, iar ajustarea cheltuielilor publice a fost de doar 1,7% în primele patru luni din 2026 față de aceeași perioadă din 2025.
Concret, teza lui Peiu pornește de la diferența dintre dinamica prețurilor și dinamica veniturilor: cei 4,9 milioane de pensionari au avut venituri mai mici cu 0,8% în trimestrul I 2026 față de trimestrul I 2025, cei 5,6 milioane de salariați au înregistrat o creștere de 3,5% în aprilie 2026 față de aprilie 2025, iar profitul firmelor românești a avansat cu doar 1,5% în intervalul ianuarie-aprilie 2026 față de ianuarie-aprilie 2025. Raportate la o inflație de 10,9%, aceste ritmuri indică o comprimare clară a veniturilor reale și a marjelor.
Pentru mediul de afaceri, implicația practică este directă: dacă prețurile de intrare și costurile operaționale cresc mai repede decât profitul agregat, capacitatea de autofinanțare se reduce. O companie care vede un avans nominal al profitului de 1,5%, într-un mediu cu inflație de 10,9%, operează de fapt cu o deteriorare reală a rezultatului. Asta înseamnă spațiu mai mic pentru investiții, pentru extindere și pentru absorbția unor noi măsuri fiscale.
Și pentru consum, semnalul este la fel de clar. Pensionarii au o dublă presiune: venit nominal în scădere, minus 0,8%, și prețuri în urcare cu 10,9%. Salariații stau mai bine în termeni nominali, cu plus 3,5%, dar tot sub rata inflației, ceea ce indică pierdere de putere de cumpărare. Într-o economie în care consumul intern rămâne un motor relevant, această eroziune poate afecta cererea pentru sectoarele expuse la cheltuiala discreționară.
Petrișor Peiu (senator AUR) a formulat acuzația în termeni expliciți:
„Criza financiară a statului este cauzată de creșterea nemăsurată a deficitului bugetar și creșterea la fel de aberantă a datoriei publice. Răspunsul regimului Nicușor Dan-PSD-PNL-USR-UDMR la această criză a fost transferarea crizei de la stat către cetățeni și către firmele românești. Cum? Simplu: prin inflație.”
Postarea la care face referire senatorul sintetizează exact această linie de atac, cu accent pe diferența dintre reducerea modestă a cheltuielilor publice și costul suportat de gospodării și companii.
Diferența dintre venituri și inflație este miza reală pentru companii și investitori
Estimarea politică avansată de Peiu merge mai departe decât datele nominale și încearcă să cuantifice pierderea reală din ultimele 12 luni. El vorbește despre o diminuare reală a veniturilor de aproximativ 11% pentru pensionari, de circa 7,5% pentru salariați și de 9,5% pentru firme. Aceste procente sunt apropiate de ecartul dintre rata inflației și variațiile nominale raportate pentru fiecare categorie, ceea ce le face relevante ca semnal economic, chiar dacă nu reprezintă o statistică oficială prezentată de o instituție publică.
Iar aici apare testul de business al acestei dispute. Dacă inflația a funcționat ca mecanism de corecție implicită a dezechilibrului fiscal, atunci bilanțurile companiilor au absorbit o parte din ajustare prin marje mai mici, în timp ce gospodăriile au absorbit-o prin consum redus în termeni reali. Pentru investitori, asta schimbă evaluarea sectoarelor dependente de cerere internă și pune presiune pe companiile cu putere redusă de transfer a costurilor în preț.
Potrivit Capital, Peiu leagă explicit inflația de deficitul bugetar și de creșterea datoriei publice, susținând că statul nu a făcut o corecție suficientă pe partea de cheltuieli. Datele invocate de el arată o reducere a cheltuielilor statului de doar 1,7% în primele patru luni din 2026 față de primele patru luni din 2025, mult sub ritmul inflației de 10,9% raportat în mai. În logica sa, diferența a fost acoperită prin erodarea veniturilor reale din economie.
Inflația, cauzată de stat și plătită de populație și firmele românești
Mesajul senatorului AUR este și mai tranșant în privința cauzei inflației:
„Inflația este cauzată în totalitate de stat și este plătită în totalitate de populație și de firmele românești.”
Afirmația este una politică și maximală. Informațiile disponibile până acum în această speță nu includ o reacție a Guvernului, a BNR sau o comparație cu serii oficiale mai ample de la INS, Eurostat, FMI ori Comisia Europeană pentru aceeași perioadă. Nu a fost anunțat încă niciun set de măsuri concrete, în acest material, care să fie pus în contrapondere cu acuzația privind transferul costului fiscal spre economie.
Dar chiar și în absența acestei contraponderi instituționale, cifrele prezentate descriu o problemă recognoscibilă pentru orice CFO sau investitor: atunci când inflația anuală de 10,9% depășește creșterea veniturilor salariale de 3,5% și avansul profitului corporativ de 1,5%, corecția reală se vede în volume, marje și cash-flow. Pentru firme, asta poate însemna amânarea capex-ului, renegocierea bugetelor și o selecție mai dură a proiectelor de expansiune. Această situație se reflectă în realitatea pieței, unde 77% dintre români au tăiat deja cheltuielile neesențiale, iar 8 din 10 taie cheltuielile din cauza scumpirilor.
Numai că efectul nu este uniform. Companiile cu pricing power, contracte indexate sau expunere la export pot absorbi mai bine șocul decât firmele dependente de consum local și de costuri fixe ridicate. Din acest motiv, dezbaterea despre inflație nu este doar una macroeconomică, ci și una de alocare de capital: cine poate proteja marja într-un mediu în care statul reduce cheltuielile prea lent și veniturile reale ale clienților scad.
Peiu a rezumat ideea în formula sa cea mai dură:
„Și iată cum, prin inflație, criza financiară s-a mutat de la stat/guvern către populație și către firmele românești!”
Ultimul său mesaj public pe acest subiect s-a încheiat cu fraza: „Bravo Nicușor Dan, bravo Ilie Bolojan, bravo Mugur Isărescu!”, un semnal că disputa se mută din zona statisticilor în cea a responsabilității pentru deficit, datorie publică și pierderea de venit real din economie.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaVitamina D în lunile reci. Cum alegi cu medicul suplimentarea, doza potrivită și momentul unei analize
Revista IoanaCum îți pregătești dormitorul pentru un somn odihnitor, de la temperatura confortabilă la lumină și zgomot
News24Un proiectil incendiază terminalul 4 din Riad după atacul cu 12 morți de sâmbătă
Dolce SportAntal Árpád cere sancțiuni după scandările xenofobe ale galeriei lui Dinamo la meciul cu Sepsi
GetPonyCum se montează legal becuri LED în locul celor cu filament și ce trebuie verificat la mașină
BravonetDominique Simionescu a ales echipa lui Tudor Chirilă după ce trei antrenori s-au întors la „Vocea României”
