Premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri, la începutul ședinței de Guvern, că prioritatea guvernului în următoarele două luni va fi recuperarea întârzierilor în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Declarația vine în contextul în care Comisia Europeană a anunțat suspendarea temporară a unor sume din cadrul cererii a treia de plată, provocând îngrijorări cu privire la accesul României la fondurile europene.
Potrivit Guvernului, este vorba despre suspendarea temporară a 1,1 miliarde de euro dintr-un total de 2,7 miliarde de euro, sumă solicitată de România în cea de-a treia tranșă de plată din PNRR.
Marcel Ciolacu vrea să salveze PNRR. Ce soluții are
Premierul Ciolacu a subliniat că, în ciuda apropierii campaniei electorale, obiectivul principal al Guvernului este să asigure recuperarea tuturor fondurilor disponibile din PNRR. „Eu îmi voi asuma să iau acele decizii care să aducă în România toți banii din PNRR, fără să mă gândesc la calcule politice”, a afirmat premierul.
Aceasta reprezintă o încercare a Guvernului de a asigura partenerii europeni și opinia publică din România că se depun toate eforturile pentru a îndeplini cerințele PNRR, astfel încât fondurile europene să fie accesate în totalitate.
În contextul în care PNRR este considerat o sursă crucială de finanțare pentru relansarea economică a României post-pandemie, orice întârziere sau pierdere a acestor fonduri poate avea efecte grave asupra dezvoltării infrastructurii și economiei țării.
Anunțul Comisiei Europene: Suspendarea parțială a plății
Marți, Comisia Europeană a publicat un document în care anunță rezultatele evaluării preliminare privind cea de-a treia cerere de plată a României în cadrul PNRR. Comisia a propus suspendarea parțială a plății din cauza neîndeplinirii unor jaloane esențiale, necesare pentru a accesa fondurile.
Conform surselor guvernamentale, aproximativ 1,1 miliarde de euro din suma totală de 2,7 miliarde de euro solicitată de România va fi suspendată, adică în jur de 40% din fondurile solicitate. Suspendarea se datorează neîndeplinirii unui număr de șase jaloane din cadrul PNRR, care vizează reforme și investiții importante în diferite sectoare.
Jaloane neîndeplinite: Guvernanța corporativă și investițiile în transporturi
Dintre cele șase jaloane neîndeplinite, trei sunt legate de reforma guvernanței corporative în companiile de stat, cum ar fi CFR, Metrorex, și Nuclearelectrica. Comisia a subliniat că numirile în fruntea acestor companii nu au fost făcute printr-un proces transparent, bazat pe competență, ci pe criterii politice. Această lipsă de transparență și de criterii clare în guvernanța corporativă a companiilor de stat este unul dintre principalele motive pentru care fondurile au fost suspendate.
Alte două jaloane sunt legate de investiții în transporturi, domeniu care necesită reforme și modernizări urgente pentru a răspunde cerințelor europene. În plus, un al șaselea jalon neîndeplinit vizează reforma impozitării microîntreprinderilor, o măsură esențială pentru echilibrul fiscal al țării.
România are la dispoziție o lună pentru a transmite Comisiei Europene observațiile sale cu privire la evaluarea făcută și la neîndeplinirea jaloanelor. În acest timp, Guvernul trebuie să identifice soluții pentru a implementa reformele necesare și a îndeplini cerințele Comisiei.
Dacă România nu reușește să îndeplinească aceste jaloane în timp util, există riscul ca fondurile suspendate să fie pierdute definitiv. Acest lucru ar avea consecințe grave asupra capacității țării de a-și moderniza infrastructura și de a implementa reformele economice și sociale necesare.
Impactul reformelor asupra economiei și bugetului de stat
Una dintre principalele îngrijorări ale Comisiei Europene este legată de reformele economice și fiscale pe care România le-a promis în cadrul PNRR. Deficitul bugetar al României este prognozat să atingă 7,3% din PIB în acest an, o valoare mult peste limitele acceptate de normele europene. În contextul acestui deficit, Comisia a cerut reforme fiscale, printre care și revizuirea sistemului de impozitare a microîntreprinderilor.
Creșterea impozitării este considerată inevitabilă pentru a acoperi deficitul bugetar, însă acest lucru riscă să afecteze mediul de afaceri și să încetinească creșterea economică. În plus, ritmul lent al investițiilor în
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaCând poți face screening pulmonar între 50 și 75 de ani și ce presupune tomografia cu doză redusă
Revista IoanaCe poți mânca după o criză de fiere în primele 48 de ore și cum revii treptat la mesele obișnuite
News24Activele braziliene scad după victoria proiectată a lui Lula pentru un al patrulea mandat
Dolce SportLuka Doncic înscrie 52 de puncte și duce Lakers la a treia victorie consecutivă
GetPonyStellantis, Wayve și NVIDIA lansează un proiect pentru mașini autonome de nivel 4 în Franța
BravonetCallum Turner, soțul lui Dua Lipa, a început probele finale pentru James Bond