Crama La Sapata exportă 50% din producție în piețe mature

În Somova, Dobrogea, investiția începută de antreprenorul italian Roberto Pieroni în anul 2010 a crescut la 24 de hectare de vie, cu o producție medie de 7,5-8 tone de struguri pe hectar, iar mixul comercial este împărțit egal între export și România. Raportat la cifra de afaceri din 2023, profitul net de 370.000 de lei înseamnă circa 17% din venituri, într-o companie operată cu șase angajați.

Miza de business este clară: compania nu vinde volum în căutarea cotei de piață, ci calitate, soiuri autohtone și poziționare bio. Jumătate din producție pleacă spre SUA, Irlanda, Marea Britanie, Danemarca, Belgia, Germania, Elveția și Japonia, iar cealaltă jumătate intră în principal în HoReCa din România. Asta reduce dependența de o singură piață și împarte riscul între consumul intern și cererea externă.

Roberto Pieroni, fondatorul Cramei La Sapata, a descris explicit această împărțire a veniturilor și a cererii pe produs.

„Jumătate din clienţii noştri sunt din România, în principal din HoReCa, iar jumătate din vin este exportat, în special din soiurile autohtone Fetească Regală, Băbească Neagră şi Fetească Neagră.”

Pentru un producător de nișă, selecția portofoliului contează la fel de mult ca geografia vânzărilor. La Sapata are un portofoliu dominat în proporție de 70% de vinuri albe, între care Aligoté, Fetească Regală și Rkatsiteli, iar restul este format din roșii și roze, inclusiv Băbească Neagră și Fetească Neagră. Pe export, exact soiurile autohtone sunt cele mai căutate, ceea ce validează o teză importantă pentru producătorii locali: diferențierea vine din specific local, nu din replicarea unei oferte standardizate.

Finanțarea mixtă a susținut disciplina investițională

În structura de capital, compania a folosit fonduri proprii, subvenții și fonduri europene pentru reconversie, replantare și modernizare parțială a viei. Ponderea exactă a fiecărei surse de finanțare nu este precizată, dar schema arată un traseu familiar pentru agricultura cu valoare adăugată mare: capital privat pentru pornire și control operațional, completat de bani europeni pentru activele agricole cu ciclu lung de recuperare.

Disciplina investițională a fost, după formularea fondatorului, o alegere strategică, nu o constrângere. Cum relatează ZF, Roberto Pieroni leagă creșterea companiei de evitarea supracapacitării și a cheltuielilor care nu aduc randament direct în exploatare.

„N-am făcut niciodată investiţii de care nu aveam nevoie. Asta este ideea noastră, principiul nostru: n-am suprainvestit.”

Acest detaliu spune mult despre modelul financiar. Într-un business agricol în care ciclul dintre plantare, producție și monetizare este lung, suprainvestiția presează cash-flow-ul și poate forța discounturi comerciale sau îndatorare suplimentară. La La Sapata, indicatorii disponibili arată opusul: o suprafață limitată, 24 de hectare, o producție controlată la 100.000 de litri și o bază de costuri susținută de numai șase angajați.

Iar compania nu se bazează exclusiv pe vânzarea sticlei. Degustările organizate la cramă generează aproximativ 15% din veniturile totale, ceea ce adaugă un al treilea flux de încasări lângă export și HoReCa. Pentru o afacere de 2,15 milioane de lei, această pondere indică venituri relevante din experiența la cramă, într-o regiune cu identitate puternică precum Delta Dunării.

Exportul a validat produsul, dar 2024 a adus primul semn de frânare

În lipsa unor serii istorice complete, semnalul important pentru piață nu este amplitudinea declinului, ci cauza indicată de companie: presiunea inflaționistă asupra consumului.

Roberto Pieroni a legat încetinirea din 2024 de contextul de piață, după o perioadă de creștere continuă a vânzărilor.

„Noi, în fiecare an, am crescut vânzările, dar tendinţa la nivel mondial este de scădere a vânzărilor de vin. Acum, în 2024, pe primele cinci luni, suntem un pic mai jos, dar asta este din cauza inflaţiei.”

Pentru un investitor sau antreprenor din agribusiness, aici apare testul modelului. Exportul pe piețe precum SUA, Elveția și Japonia reduce dependența de consumul local, dar nu anulează riscul macroeconomic. În același timp, faptul că o cramă de 24 de hectare din Somova vinde deja în astfel de destinații mută discuția de la fezabilitate la replicare: produsul local cu poziționare clară, canal mixt de vânzare și investiții calibrate poate ieși din logica marjelor mici din agricultura brută.

Istoria investiției merge în aceeași direcție. Roberto Pieroni spune că a venit prima dată în România în 2005, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, iar după investiții inițiale în agricultură mare a intrat în viticultură în 2010, împreună cu Roberto Di Filippo, oenolog în Italia, a doua generație dintr-o cramă din Umbria. Traiectoria explică și modelul actual: capital plasat devreme, folosirea fondurilor europene pentru modernizare și orientarea către un produs cu valoare adăugată mai ridicată decât cultura de cereale.

Degustările organizate la cramă generează aproximativ 15% din veniturile totale ale companiei.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaDacă liceul îl oferă, elevii vor putea alege un opțional despre inteligența artificială din anul școlar 2027-2028News24Șeful Apelor Române a revenit la conducere după patru luni de concediu medical în 2026Dolce SportMihaela Cambei a ratat medalia la Mondiale, dar rezultatul ei contează pentru Jocurile Olimpice din 2028GetPonyDin 3 noiembrie se deschide o nouă rundă la Rabla Auto 2026, cu 35,4 milioane de lei disponibiliBravonetCosmin Seleși a fost operat după aproape un an de probleme digestive. A spus că urma să plece acasăLylaAccesul copiilor la rețelele sociale sub 16 ani. Ce presupun acordul parental și limitele propuse