Rusia a interzis exporturile de azotat de amoniu până pe 21 aprilie, o mișcare ce zguduie piața agricolă globală. Decizia vine din partea unui stat care controlează până la 40% din comerțul mondial cu acest tip de îngrășământ, esențial pentru semănatul de primăvară. Iar măsura nu este singulară, fiind luată după decizii similare în Turcia și China.

Motivul oficial al Moscovei

Ministerul Agriculturii din Rusia a anunțat că interdicția are ca scop asigurarea aprovizionării interne înaintea campaniei de primăvară. Motivul invocat pare, la prima vedere, pur economic și administrativ. „Suspendarea exporturilor de îngrășăminte cu azot, având în vedere creșterea cererii la export, ne permite să prioritizăm piața internă în timpul plantării de primăvară și să asigurăm buna funcționare a acesteia”, a precizat ministerul într-un comunicat.

Azotatul de amoniu, un produs pe care Rusia îl fabrică în proporție de un sfert la nivel mondial, are o utilizare pe scară largă în agricultură, dar poate fi folosit și ca o componentă a explozibililor.

Problemele reale din spatele deciziei

Dar dincolo de declarațiile oficiale, lucrurile stau puțin diferit. Moscova a invocat și distrugerea unor uzine de îngrășăminte pentru a justifica suspendarea emiterii de noi licențe de export. Luna trecută, un atac cu drone a lovit uzina Acron din Dorogobush (regiunea Smolensk), unde operațiunile au fost oprite cel puțin până în luna mai. E drept că uzina produce aproximativ 11% din azotatul de amoniu al Rusiei. Un alt producător important, KuybyshevAzot, din regiunea Samara, a fost si atacat în mod repetat de drone luna aceasta.

De altfel, Rusia a restricționat exportul de îngrășăminte cu azot și multinutrienți încă din decembrie 2021, iar restricțiile actuale sunt în vigoare până la 31 mai 2026.

Impact global și riscuri pentru recolte

Această potențială lipsă de îngrășăminte ar putea duce la randamente mai mici de grâu în multe părți ale lumii. Grâul necesită mai multe îngrășăminte decât alte culturi, așa că subfertilizarea duce inevitabil la producții reduse. Mai mult, prețurile mai mari sau lipsa îngrășămintelor ar putea stimula fermierii să se orienteze către culturi care necesită mai puțini fertilizanți. Toată această situație este agravată de o penurie globală de aprovizionare, rezultată din închiderea Strâmtorii Hormuz, prin care este transportat 24% din amoniacul mondial.

Efectele se vor vedea în prețuri.

Reacția UE vine cu tarife usturătoare

V-ați întrebat cât de dependentă este Europa de îngrășămintele rusești? Parlamentul European a decis să impună tarife suplimentare pentru importurile agricole din Rusia și Belarus, inclusiv pentru fertilizanți, începând cu 2025. Hai să vedem concret ce înseamnă aceste taxe.

Începând cu 1 iulie 2025, se va percepe un tarif suplimentar de 40 euro/tonă pentru importurile de produse care conțin azot (inclusiv uree și azotat de amoniu) și o taxă de 45 euro/tonă pentru alte tipuri de îngrășăminte precum DAP, MAP sau NPK. Acestea se adaugă taxelor de import deja existente, de 6,5%. Taxele sunt programate să crească anual până în 2028, ajungând la 315 euro/tonă pentru produsele cu azot și 430 euro/tonă pentru restul.

Uniunea Europeană a prevăzut și aplicarea imediată a ratelor maxime dacă importurile cumulate depășesc anumite praguri: 2,7 milioane de tone în anul 2025/26, 1,8 milioane în 2026/27 sau 0,9 milioane de tone în 2027/28. În 2024, UE a importat 4,7 milioane de tone de îngrășăminte din Rusia și Belarus, ceea ce a reprezentat aproximativ o treime din totalul importurilor din afara blocului comunitar. Doar din Rusia, UE a cumpărat 1,72 milioane de tone de uree, fiind al doilea cel mai mare furnizor.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
agricultura exporturi ingrasaminte ingrasaminte Rusia social Uniunea Europeană