Cum se compară brandurile consacrate cu mărcile magazinelor și unde se găsesc alternative cu prețuri mai mici

La alimentele de bază, produsele vândute sub marca magazinului tind să aibă prețuri și adaosuri comerciale mai mici decât brandurile consacrate. Aceste alternative reprezentau 33,8% din segmentul alimentar al comerțului modern în 2024. Comparația poate începe cu această categorie, urmată de ofertele promoționale și de verificarea afirmațiilor despre caracteristicile produsului.

Mărcile proprii sunt produsele comercializate cu brandul retailerului, în locul unei mărci cunoscute de producător, potrivit Digi24. Raportul Consiliului Concurenței privind evoluția concurenței în sectoare cheie identifică tendința prețurilor mai mici la pâine, lapte, făină, ouă, ulei, zahăr, orez, brânzeturi și patiserie.

Alternativa mai ieftină trebuie căutată la nivelul produsului

Pentru comparația dintre o marcă proprie și un brand consacrat, reperul documentat este prețul mai redus întâlnit în aceste categorii de bază. Originea produsului reprezintă o informație distinctă: în comerțul modern, produsele românești aveau o pondere de 52,1% în 2024, comparativ cu 50,4% în 2021.

La alimente, partea provenită din producția românească ajungea la 56,1%. Consiliul Concurenței leagă această pondere de caracterul perisabil al produselor și de existența rețelelor locale de producție.

Privite în ansamblul comerțului modern, mărcile proprii reprezentau 30,2% dintre produsele vândute în 2024, cu o creștere raportată de 2,8% față de 2021. România depășea media țărilor europene în care operau aceleași rețele internaționale.

În analiza NielsenIQ România, mărcile private ocupau 21,9% din vânzările de bunuri de larg consum (FMCG) în primul trimestru din 2026. Cota era cu 0,5 puncte procentuale peste cea din trimestrul corespunzător al anului 2025. Dezvoltarea rețelelor moderne, încrederea acumulată și orientarea cumpărătorilor spre economisire au susținut această evoluție.

Promoțiile și canalul de cumpărare schimbă comparația

Alegerea unei mărci mai accesibile este una dintre strategiile de economisire observate de NielsenIQ. Celelalte sunt cumpărăturile în magazine cu prețuri mai mici și selectarea ofertelor promoționale. Consumatorii cumpără cantități mai mici, revin mai des, folosesc mai multe magazine și amână achizițiile costisitoare.

În trimestrul al doilea din 2026, promoțiile generau 27,7% din vânzările rețelelor moderne, cu 1,4 puncte procentuale mai mult decât în perioada echivalentă din 2025. Analiza consemnează și o îmbunătățire a eficienței promoțiilor, prin strategii care urmăresc simultan accesibilitatea produselor și creșterea vânzărilor.

În Revista Progresiv, Iulia Pencea concluzionează că retailerii au cele mai bune șanse să atragă cererea atunci când oferă valoare reală, variante convenabile de cumpărare și promoții bine alese.

Distribuția vânzărilor arată unde s-a concentrat cererea în primul semestru din 2026:

Supermarketurile și magazinele de discount au înregistrat un avans valoric de 8,9%, până la 49,5% din piață. Pe categorii, dețineau 54,7% din vânzările alimentare, 49% din cele nealimentare, 42,5% din băuturile nealcoolice și 36,9% din băuturile alcoolice.

Comerțul tradițional avea o cotă de 29,7%, după o creștere valorică de 0,6%. Evoluția a avut loc pe fondul intensificării promoțiilor în magazinele de discount și în hipermarketuri.

Hipermarketurile au ajuns la 19,8% din vânzări, cu un avans de 3,4% în valoare.

Magazinele din stațiile de carburant reprezentau 1,1% din piață.

Canalele online urmărite de NielsenIQ au realizat vânzări de bunuri de larg consum de aproximativ 1,1 miliarde de lei, în creștere cu 17,5% față de primul semestru din 2025. Avansul valoric a fost de 19,5% la alimente, 22,9% la băuturi nealcoolice, 19,7% la băuturi alcoolice și 12,2% la produse nealimentare.

Creșterea cheltuielilor este susținută în principal de inflație

NielsenIQ România și-a întemeiat analiza State of the Retail Nation (Barometrul de Retail) pe date din aproximativ 62.000 de puncte de vânzare din țară, pentru primele șase luni din 2026. În acest interval, vânzările de bunuri de larg consum au crescut cu 5,2% în valoare, dar în trimestrul al doilea ritmul a încetinit la 3,9%. Inflația a determinat cea mai mare parte a creșterii.

Cheltuielile cumulate pentru bunuri de larg consum și produse din segmentul Electro-IT au totalizat 68 de miliarde de lei, cu 3,2% peste primul semestru din 2025. Puterea de cumpărare era însă cu aproximativ 6% mai redusă, iar cantitățile vândute au rămas, în general, stabile în majoritatea categoriilor.

„Puterea de cumpărare a consumatorilor români s-a deteriorat, în condițiile unei inflații medii de 9,4% în perioada iunie 2025 – mai 2026, comparativ cu o creștere salarială de doar 3,2%. Consumatorii devin mai economi în contextul incertitudinilor politice și economice. Produsele marcă privată și vânzările promoționale câștigă teren, pe măsură ce românii caută modalități de a-și valorifica mai eficient bugetul”, a explicat Iulia Pencea, Managing Director NielsenIQ România, în analiza rezultatelor din primul semestru al anului 2026.

Alimentele însumau 56% din valoarea coșului de bunuri de larg consum și înregistrau un avans valoric de 5,8%. Băuturile alcoolice aveau o pondere de 12% și o creștere de 2,4%, iar băuturile nealcoolice reprezentau 19% din coș, cu un avans de 7,3%. Produsele nealimentare ocupau 13% și creșteau cu 2,2% în valoare; cantitățile cumpărate au urcat pe fondul orientării spre variante mai ieftine.

Volumele au crescut la produsele esențiale, dar au stagnat sau au scăzut la cumpărăturile de impuls ori de răsfăț. Berea și ciocolata au pierdut volum. Cafeaua a câștigat, deși scumpirea ei a depășit media bunurilor de larg consum.

Laptele, brânzeturile, carnea și legumele au avut cerere mai mare în volum, continuând evoluția din 2025. Comerțul alimentar a beneficiat indirect și de reducerea consumului în sectorul ospitalității, devenit mai greu de susținut din bugetele gospodăriilor.

Achizițiile costisitoare sunt amânate

La produsele Electro-IT, valoarea vânzărilor a coborât cu 7,5%, iar cantitățile cu 8,9% în primul semestru din 2026. Consumatorii au redus cumpărăturile discreționare de valoare mare.

Categoria Telecom, care include telefoanele inteligente și este cea mai mare din segmentul tehnologiei și bunurilor de folosință îndelungată, a pierdut 13,8% din unitățile vândute. Analiza leagă scăderea de încrederea redusă a consumatorilor și de intervalele mai lungi dintre înlocuirile dispozitivelor.

Fotografia a fost excepția, cu o creștere de 19,1% a volumelor. Scăderile celorlalte categorii au fost de 4,1% pentru echipamentele de birou, 7,9% pentru tehnologia informației, 4,6% pentru electrocasnicele mici, 10,5% pentru electronice, 9,9% pentru electrocasnicele mari și 24,4% pentru aparatele destinate confortului locuinței.

Afirmațiile despre durabilitate cer verificări distincte

În comparația ofertelor, afirmațiile despre mediu, durata de utilizare și posibilitatea reparării trebuie examinate separat de preț. Verificarea poate urmări practicile comerciale vizate în aceste domenii:

Eticheta de durabilitate: dacă are la bază o certificare ori este stabilită de autoritățile publice.

Promisiunea generală despre mediu: dacă vânzătorul poate dovedi o performanță ecologică excelentă, recunoscută și relevantă pentru ceea ce afirmă.

Afirmația despre produsul sau activitatea în ansamblu: dacă avantajul invocat se limitează, de fapt, la o parte a produsului ori a activității comerciantului.

Impactul climatic prezentat ca neutru, redus sau pozitiv: dacă această prezentare se sprijină pe compensarea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Avantajul descris ca fiind propriu ofertei: dacă este doar o obligație legală pentru toate produsele din categoria respectivă vândute pe piața Uniunii.

Actualizarea software care afectează funcționarea: dacă vânzătorul anunță efectele negative asupra bunurilor cu elemente digitale ori asupra folosirii conținutului sau serviciilor digitale.

Actualizarea numită necesară: dacă, în realitate, ea aduce numai îmbunătățiri ale unor funcționalități.

Promovarea unui bun cu durabilitate limitată intenționat: dacă acesta are o caracteristică introdusă tocmai pentru a-i scurta durata de folosire, iar comerciantul cunoaște caracteristica și efectele ei.

Durata de utilizare promisă: dacă afirmația despre rezistența bunului în timp ori la o anumită intensitate a folosirii normale este falsă.

Reparabilitatea: dacă un bun prezentat ca reparabil poate fi, într-adevăr, reparat.

Schimbarea sau reîncărcarea consumabilelor: dacă vânzătorul îndeamnă la această operațiune înainte să fie necesară tehnic.

Consumabilele, piesele și accesoriile care nu provin de la producătorul original: dacă vânzătorul omite să anunțe o reducere a funcționalității bunului ori susține în mod fals că folosirea lor o va provoca.

Platformele digitale unesc promovarea cu tranzacția

Raportul global NielsenIQ The Commerce Revolution: Where East Meets West descrie apropierea dintre descoperirea produselor, plata lor și livrare. În Europa de Est, 31% dintre consumatori declară că găsesc produse noi pe platformele digitale zilnic sau săptămânal.

Cumpărături directe prin TikTok au făcut 8% dintre consumatorii regiunii, prin Instagram 12%, iar prin Facebook Shops 16%. În plus, 47% se așteaptă ca produsele comandate prin platforme digitale să ajungă în mai puțin de 30 de minute.

„Observăm o tranziție către un sistem integrat de comerț, în care descoperirea, tranzacționarea și livrarea funcționează ca un tot”, a explicat Iulia Pencea în prezentarea raportului global NielsenIQ.

Comerțul electronic înregistrează creșteri de două cifre în aproape toate piețele est-europene. Vânzarea prin transmisiuni în direct, rețele sociale și servicii cu livrare rapidă generează cea mai mare parte a creșterii digitale suplimentare la nivel mondial.

Inteligența artificială permite urmărirea, automatizarea și personalizarea parcursului de cumpărare. Patru din zece consumatori est-europeni sunt interesați să folosească asemenea instrumente pentru gestionarea cumpărăturilor gospodăriei. Raportul descrie și agenți software care încep să identifice, să evalueze și să cumpere autonom produse în numele consumatorilor.

Rețelele prin care retailerii vând spațiu publicitar au atras cheltuieli globale de 184 de miliarde de dolari în 2025, prin peste 270 de rețele. În Europa de Est, marii comercianți din Polonia, Cehia și Ungaria conduc dezvoltarea acestui canal, susținută de extinderea cumpărăturilor digitale și consolidarea comerțului.

Integrarea dintre descoperirea produselor, plată și livrare avansează și în Europa de Est, unde comerțul electronic înregistrează creșteri de două cifre în aproape toate piețele.

În Europa de Est, elementele comerțului integrat converg, dar super-aplicațiile autentice nu domină încă piața. NielsenIQ a anunțat inițiativa Commerce Lab pentru problemele de date și măsurare asociate acestor forme de comerț.

„Brandurile și retailerii din Europa de Est care pot valorifica date de top în acest sistem unificat pentru a oferi un parcurs coerent de cumpărare vor obține un avantaj competitiv”, a adăugat Pencea despre folosirea datelor în canalele comerciale integrate.

Prețurile mici la produsele de bază pot fi compensate prin alte adaosuri

Pentru retaileri, mărcile proprii oferă flexibilitate în perioadele cu inflație ridicată și facilitează respectarea plafonării adaosurilor comerciale, arată Consiliul Concurenței. Instituția avertizează însă că marjele reduse la unele categorii pot fi recuperate prin adaosuri mai mari la alte produse, inclusiv dintre cele cumpărate de consumatori vulnerabili.

Alături de presiunea cheltuielilor logistice și salariale, această recuperare a marjelor a contribuit la accelerarea adaosurilor totale între 2020 și semestrul întâi din 2025, cu precădere în 2023.

„Pe m ăsură ce retailerii acaparează o cotă tot mai importantă din anumite piețe, producătorii î și pot pierde din independență și din motivația de a inova”, avertizează Consiliul Concurenței în raportul privind evoluția concurenței în sectoare cheie.

Pe termen mediu, producătorii riscă să piardă accesul la cumpărători prin mărcile lor și să devină dependenți de rețelele mari. Consiliul Concurenței recomandă monitorizarea sectorului pentru a preveni un control excesiv al retailerilor asupra lanțului de aprovizionare.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportDaniel Pancu recunoaște că Rapid n-a controlat derby-ul pierdut cu 1-4 nici când conduceaGetPonyNissan Kicks este singurul crossover din seria testată care obține calificativul bun la impactul frontal actualizatBravonetCum recunoști un reality show cu scenariu. Marcajul prevăzut din 7 august 2025 îți indică elementele de regieLylaPoți solicita sprijin prin Programul FIV 2026 și fără căsătorie. Ce condiții trebuie să îndeplineștiRevista IoanaCum montezi folia reflectorizantă în spatele caloriferului și când poți evita demontarea radiatoruluiNews24Polițiștii din Alba Iulia au încătușat un bărbat care le-ar fi îndreptat spre un agent obiecte de airsoft