Un oficial de top al FMI a avertizat asupra riscurilor „acute” pentru sistemul financiar global și a declarat că băncile mai slabe se confruntă cu o presiune suplimentară dacă băncile centrale continuă să crească ratele pentru a zdrobi inflația.
Într-un interviu acordat Financial Times, Tobias Adrian, directorul departamentului de piețe monetare și de capital al fondului, a avut un ton negativist în urma celei mai grave crize bancare de la criza financiară globală. Luna trecută, trei bănci americane au dat faliment, în timp ce Credit Suisse a fost nevoită să vândă către UBS.
FMI este îngrijorat că inflația nu va scădea atât de rapid pe cât se așteaptă în acest an, ceea ce va obliga băncile centrale să înăsprească și mai mult politica monetară și va demasca noi slăbiciuni ale sistemului financiar.
„Sistemul financiar este testat de tensiunile care sunt declanșate de înăsprirea politicii monetare”, a declarat Adrian. „Riscul pe viitor este că situația ar putea crea mai multe factori de stres pentru sistemul financiar.”
Comentariile lui Adrian au fost făcute în timp ce FMI a publicat cel mai recent Raport privind stabilitatea financiară globală, care a avertizat că riscurile financiare au „crescut rapid” de la ultima actualizare din octombrie. Adrian a descris aceste riscuri ca fiind „acute în acest moment”.
În raport, FMI a declarat că schimbările de reglementare implementate de la criza din 2008 au „făcut ca sistemul financiar să fie, în general, mai rezistent”, dar a spus că există o „întrebare fundamentală” cu privire la faptul dacă recentele tulburări bancare au fost un „semn premergător al unui stres mai mare la nivel sistemic”.
Întrebat dacă aceste turbulențe au fost stăpânite, Adrian a spus că „s-au încheiat bine până acum, dar există vulnerabilități semnificative care rămân”.
Adrian a enumerat mai multe riscuri pentru bănci, inclusiv pierderile de hârtie pe obligațiuni care au crescut în concordanță cu creșterea ratelor, precum și costurile de finanțare mai mari. Aceste costuri ar crește și mai mult în cazul unor „surprize pozitive” pentru inflație și ratele dobânzilor, a spus el.
„Când vă uitați la secțiunea transversală a băncilor, există unii jucători foarte, foarte puternici, dar există și unii slabi (care sunt) vulnerabili la șocuri suplimentare”.
Conform estimărilor FMI, aproape 9% dintre băncile americane cu active între 10 și 300 de miliarde de dolari nu ar reuși să îndeplinească cerințele de capital dacă ar trebui să ia în considerare în totalitate pierderile nerealizate pentru titlurile de valoare pe care intenționează să le păstreze până la scadență, pe lângă cele pe care intenționează să le vândă înainte de această dată.
„Acest lucru sugerează că riscurile legate de ratele dobânzilor s-ar putea intensifica pentru unele bănci mici dacă ratele dobânzilor ar rămâne mai mult timp mai ridicate și dacă ar fi obligate să vândă aceste titluri de valoare pentru a obține lichidități”, au scris autorii raportului FMI.
În raport, FMI a semnalat, de asemenea, vulnerabilitățile din sectorul financiar nebancar, care include fonduri speculative, fonduri de pensii, asigurători și alți administratori de active.
Adrian a subliniat turbulențele care au cuprins industria pensiilor din Marea Britanie în toamnă, în urma publicării defectuoase a bugetului de către guvern, ca fiind un exemplu de pericol care pândește sectorul nebancar.
Banca Angliei a fost forțată să intervină pentru a opri contagiunea, o evoluție pe care Adrian a descris-o ca fiind un „semnal de alarmă”. De asemenea, el a remarcat că prăbușirea biroului de familie Archegos Capital Management în 2021 a generat pierderi de peste 10 miliarde de dolari pentru unele dintre cele mai mari bănci din lume.
„Există o mulțime de opacitate în non-banci. Magnitudinea totală a riscului este uneori dificil de înțeles.”
Băncile centrale care s-au concentrat în principal pe combaterea inflației trebuie acum să ia în considerare și efectele unei politici monetare mai stricte asupra sistemului financiar mai larg.
Adrian a declarat că autoritățile monetare au avut „destul de mult succes în separarea obiectivelor de stabilitate financiară de obiectivele de stabilitate a prețurilor.
„Cu toate acestea, există scenarii de criză financiară severă (și) de suferință sistemică severă în care această separare curată este mult mai fragilă.”
Sursa – www.ft.com
