Comuniștii din Moldova au părăsit în mod organizat sala de ședințe a Parlamentului, refuzând să participe la votul pentru alegerile prezidențiale programate pe 10 noiembrie. Această decizie nu a surprins colegii lor din Alianța pentru Integrare Europeană (AIE), având în vedere că liderul comunist Vladimir Voronin anunțase anterior că fracțiunea sa nu va susține candidatul democrat Marian Lupu.
Comunistații contestă atât persoana lui Lupu, fost președinte al Parlamentului care a părăsit PCRM cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare anticipate din iulie, cât și modificările legislative propuse de AIE. Aceste amendamente permit înaintarea unei singure candidaturi pentru funcția de președinte al țării.
În plus, comuniștii par să ignore absurditatea situației anterioare, când opoziția liberal-democrată refuza să propună un candidat propriu la președinție, iar puterea comunistă era nevoită să avanseze un „candidat de rezervă”, care adesea nu reușea să obțină nici măcar un vot. Portalul Politcom.ru amintește cum comuniștii l-au propus pe Zinaida Grecianîi ca alternativă la funcția supremă în stat; contracandidatul ei nu a primit niciun vot, ceea ce este explicabil având în vedere că Grecianîi avea nevoie doar de un singur vot pentru a-i succeda lui Voronin.
După ce comuniștii au decis să nu ofere o alternativă candidaturii lui Lupu, s-a discutat despre posibilitatea modificării sistemului electoral. Totuși, aceste discuții nu au adus beneficii semnificative noii puteri. Unii membri ai PCRM sunt îngrijorați că ar putea fi marginalizați în cazul unor noi alegeri parlamentare anticipate; resursele administrative care le-au asigurat anterior succesul electoral ar putea lipsi acum.
Pe 10 noiembrie, comuniștii au ales să se abțină de la vot și sub conducerea lui Voronin s-au retras complet din sală: „Cât mai departe!” Totuși, cu câteva zile înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale situația ar putea deveni mai complicată. Mulți deputați comunisti tem că își vor pierde mandatele dacă se organizează noi alegeri; numărul locurilor obținute ar putea scadea drastic și există riscul ca unii dintre ei să fie excluși din listele electorale datorită nesupunerii față de liderul lor.
Deocamdată acest scenariu pare improbabil; totuși revenirea la alegerea direct prin vot popular devine o opțiune tot mai viabilă. Strângerea semnături pentru organizarea unui referendum pe această tematică a început deja. Este evident că noul președinte ales printr-un astfel de sistem va beneficia probabil de o legitimitate sporită din partea cetățenilor.
În concluzie, Marian Lupu are șansa realistează într-o eventualitate electoral național iar noua putere poate impune propriul candidat după desfâșurarea unor noi alegeri parlamentare anticipate. În ambele cazuri însă comuniștii riscă să rămână simpli spectatori ai procesului politic actual; boicotarea actualelor alegeri prezidențiale reprezintă ultima dovadã a influenței lor diminuate pe scena politică moldovenească.
