Astenia de primăvară este o formă specifică de depresie care afectează multe persoane odată cu venirea vremii calde, după o perioadă îndelungată de frig și întuneric. Cei afectați se simt adesea stresați, lipsiți de motivație, iritabili și obosiți,
având dificultăți în a se concentra. Printre efectele acestei stări se numără oboseala cronică,
tulburările de somn și un moral scăzut, iar alergiile pot deveni mai frecvente.
Potrivit Eleonorei Maino, psiholog și psihoterapeut la Universitatea din Padova, condițiile meteorologice au un impact semnificativ asupra organismului uman și a stării noastre emoționale.
Manualul DSM IV (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders) recunoaște Tulburarea Afectivă Sezonieră (SAD), care poate fi asociată cu astenia de primavară ca o formă distinctivă de depresie. Această tulburare psihologică prezintă diverse simptome.
Printre acestea se numără reactivitate scazutǎ la stimuli externi, lipsa voinței, gândire lentǎ şi dificultate în concentrare; pot apărea inapetență sau insomnie ori dimpotrivǎ somnolență excesivǎ şi obosealǎ inexplicabilǎ. În Statele Unite și Canada sunt estimate că cel puțin 10 milioane de oameni suferã serios din cauza acestei afecțiuni; între 10-20% din populație experimentează forme mai ușoare ale acesteia. De asemenea, femeile par să fie afectate într-o
măsurã mai mare decât bărbații.
Această afecțiune apare adesea înainte de vârsta de 20 ani iar riscul scade pe măsurã ce înaintăm în vârstӑ. Experta menționată subliniazӑ cӑ persoanele din regiunile cu ierni lungi şi aspre sunt mai predispuse la această tulburare comparativ cu cei din sudul țării. Este important să menționăm că SAD este legat direct de expunerea redusӑ la lumina solarӑ; simptomele apar iarna când zilele sunt scurte şi dispar vara.
Primavara reprezintã o perioadã intermediarӑ în care unele dintre efectele acestor tulburări pot persista încă. De regulӑ aceasta este o indispoziție temporarӑ ce poate fi amelioratӑ printr-o alimentație atent planificatӑ: reducerea consumului de dulciuri si alimente bogate in calorii specifice sezonului rece si prioritizarea alimentelor bogate in vitamine si minerale esenţiale pentru energie.
Activitatea fizică moderatȃ joacă un rol crucial în combaterea acestor stări negative; exercițiile fizice realizate în aer liber contribuie la creșterea nivelului serotoninei – cunoscut ca „hormonul fericirii” – ceea ce ajutȃ la îmbunătățirea dispoziției generale.
Deși nu toate mecanismele cerebrale implicate sunt complet elucidate până acum, există dovezi care sugerează că nivelurile serotoninei (hormonul fericirii), melatoninei (hormonul somnului) și cortizolului (hormonul stresului) joacă un rol important în această problematica sezonierȃ. Totuși trebuie evitat excesul activității fizice deoarece acesta poate avea efecte contraproductive.
Așadar chiar dacă zilele devin tot mai lungi iar sarcinile cresc exponențial nu trebuie neglijată importanța odihnei adecvate pentru organism; stresul acumulat poate duce la probleme psihologice severe chiar dacă schimbarea anotimpurilor nu este cauza principalĂ a acestora
