Piețele au reacționat în mod exagerat în fața riscurilor apărute la adresa Europei de Est în urma deciziei Băncii Naționale a Elveției de a renunța la pragul minim al cursului de schimb euro-franc, a declarat luni Piroska Nagy, economist la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), transmite Bloomberg.
Decizia neașteptată din data de 15 ianuarie a Băncii Naționale a Elveției, de a renunța la pragul de 1,20 franci pentru un euro, a provocat o undă de șoc pe piețele valutare iar monedele din Ungaria, Polonia și România s-au depreciat pe fondul îngrijorărilor cu privire la capacitatea debitorilor de a rambursa creditele în franci contractate înaintea crizei financiare din 2008 când cursul de schimb al francului era mult mai mic decât în prezent.
Spre deosebire de perioada de vârf a crizei financiare, când creditele în franci riscau să prăbușească băncile din Europa de Est, în prezent riscurile sunt ‘gestionabile’, consideră Piroska Nagy, în condițiile în care eforturile din ultimii ani ale guvernelor și organismelor de reglementare au condus la diminuarea creditelor cu probleme. ‘Țările din regiune au făcut progrese în reducerea expunerii pe creditele în valută, în special pe cele în franci. Pericolul unui risc sistemic este redus, spre deosebire de situația din perioada de vârf a crizei financiare. Piețele își vor da semna de acest lucru după ce lucrurile se vor calma’, a spus Piroska Nagy.
Citeste si:
Economistul BERD consideră că la debutul crizei financiare globale șocul creditelor în franci era unul periculos în cazul Ungariei, unde 97% din creditele ipotecare erau denominate în franci, însă între timp autoritățile de la Budapesta au eliminat practic creditele în valută. În Polonia, ‘problema creditelor în franci nu a fost niciodată o chestiune importantă’, a apreciat Piroska Nagy, în condițiile în care aceste credite sunt echivalente cu aproximativ 8% din economia poloneză și sunt deținute de debitorii de calitate. În prezent, autoritățile de la Varșovia analizează posibilitatea introducerii unor măsuri pentru a limita efectele aprecierii francului.
În condițiile în care un număr relativ mic de gospodării sunt afectate de aprecierea francului, Piroska Nagy consideră că în prezent principalul pericol constă în ‘amplificarea costurilor politice’. Având în vedere că expunerea pe creditele în franci ‘poate genera reacții de panică, ar putea fi timpul să fie găsite soluții, în colaborare cu industria bancară, pentru a soluționa odată pentru totdeauna această situație’, a declarat Piroska Nagy.
BERD, deținută de 64 de țări și două instituții interguvernamentale, susține dezvoltarea economiilor de piață și a democrației. De la începutul activității sale, BERD a investit aproximativ 6,2 miliarde euro în peste 330 de proiecte în România, mobilizând pentru aceste proiecte peste 12 miliarde euro din alte surse de finanțare. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)
