Ucraina şi România îşi împart teritoriile, în joc fiind şi interesele Rusiei şi SUA

Noua dispută teritorială dintre Ucraina şi România se transformă vertiginos într-un conflict internaţional. Recent, Kievul a adus respectiva problemă în atenţia Comisiei Europene. Cu toate acestea, experţii ucraineni se îndoiesc de succesul acestei idei, deoarece Bucureştiul joacă un rol important în politica est-europeană a UE şi se bucură inclusiv de sprijinul SUA. De aceea, unicul aliat al Kievului ar putea fi Moscova, notează, marţi, cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

La începutul anului 2009, Ucraina a pierdut în faţa României disputa teritorială care s-a mediat la Curtea de Justiţie de la Haga. Verdictul viza Insula Şerpilor, iar drept rezultat România a primit 80% din teritoriul disputat.
Înregistrând această primă victorie, România a abordat o nouă problemă teritorială: Insula Maican de pe Dunăre, situată între Chilia şi Vilkovo. De fapt, în opinia oficialilor şi experţilor ucraineni, problema nu constă în insula propriu-zisă, ci în canalul navigabil de care ar avea nevoie România.

Cu cinci ani în urmă, Ucraina a construit un canal navigabil de mare adâncime – o ieşire din Dunăre la Marea Neagră, prin Bâstroe (canalul Bâstroe). Acest lucru i-a adus României prejudicii serioase, în condiţiile în care canalele navigabile româneşti – Sf.Gheorghe şi Sulina – au pierdut, potrivit experţilor, până la jumătate din businessul cu accesul navelor.

Chiar dacă, la sfârşitul lui aprilie, partea română fusese atenţionată cu privire la intenţia Ucrainei de a implica UE în soluţionarea problemei insulei Maican, lucrurile nu s-au rezolvat, subliniază Nezavisimaia Gazeta. Mai mult decât atât, România a început să acţioneze faţă de Ucraina după principiul ‘războiului economic de partizani’, este de părere un reprezentant al Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă al Ucrainei.

Potrivit acestui reprezentant, citat de cotidianul rus în condiţii de anonimat, în perioada mai-iunie, când au fost ploi torenţiale, România a corectat în aşa fel nivelul apelor încât prin barajele româneşti vetuste fluxul s-a abătut asupra teritoriului ucrainean, înnămolind până la o înălţime de doi metri canalul navigabil ucrainean.
In pofida faptului că în mass-media ucrainene se fac auzite temeri că disputa ar putea escalada într-un conflict militar, directorul Centrului de cercetare a problemelor societăţii civile, Vitali Kulik, nu împărtăşeşte acest punct de vedere.

‘Trebuie să înţelegem că există o a treia forţă, interesată în deteriorarea relaţiilor româno-ucrainene. Disputele şi conflictele dintre ţările noastre există în mod obiectiv, însă aceasta nu înseamnă că nu există alte căi de soluţionare decât cele militare’, a spus politologul, refuzând să precizeze care este această terţă forţă.

Cu toate acestea, experţii ucraineni converg în opinia că Ucraina a fost atrasă într-un nou joc geopolitic, ai cărui jucători principali sunt SUA şi Rusia. ‘Washingtonul a anunţat că va amplasa pe teritoriul românesc elemente ale scutului antirachetă. (La rândul său), Rusia nu a renunţat la planurile privind formarea propriei centuri de securitate în regiune’, confirmă Kulik.

Potrivit politologului, tocmai acest sprijin din partea SUA şi poziţia activă pe care România o are în cadrul UF îi permit Bucureştiului să desfăşoare o politică ofensivă agresivă la adresa Ucrainei şi Republicii Moldova. În acelaşi timp, UE se distanţează, iar Rusia este mai degrabă observator decât jucător activ, consideră analiştii de la Kiev.

Între timp, Alexei Logvinenko, membru al Comitetului pentru afaceri externe din cadrul Radei Supreme a Ucrainei, a declarat pentru agenţia ForUm că situaţia este extrem de periculoasă. ‘Decretul semnat de preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, prin care el recunoaşte practic republica drept parte integrantă a României, cum era înainte de 1941, constituie un atac la adresa independenţei Ucrainei’, a declarat Logvinenko, referindu-se la problema Bucovinei de Nord.

‘În cazul în care Republica Moldova se va uni cu România, acest lucru va tensiona şi mai mult relaţiile dintre Ucraina şi România’, subliniază deputatul ucrainean. Unii politicieni ucraineni atenţionează că, în cazul în care România va înregistra o a doua victorie în problema insulei Maican, după aceasta ar putea urma pretenţii cu privire la partea vestică a Bucovinei (regiunea Cernăuţi) şi Basarabia de sud (regiunea Odesa), care odată au fost de asemenea teritorii româneşti.