Închiderea de către Finlanda a punctelor de trecere a frontierei sale terestre cu Rusia încalcă probabil atât legislația internațională, cât și legislația UE în materie de azil, potrivit directorului executiv al Consiliului finlandez pentru refugiați.
În afirmaţiile sale, „Acum, prin această decizie, nu vom fi în totalitate în conformitate cu acordurile noastre internaționale sau cu legislația UE și internațională”, a declarat Annu Lehtinen de la Consiliul finlandez pentru refugiați, vorbind pentru EUobserver.
În ziua de marți, din săptămâna trecută, Helsinki a anunțat că va închide ultimul punct de trecere a frontierei cu Rusia, la Raja-Jooseppi, în nordul extrem, începând de joi, până pe 13 decembrie.
Astfel, „Nu este vorba doar de numărul de vizitatori, ci de fenomenul în sine. Este vorba despre influența Rusiei [on] activităților de influență ale Rusiei și nu acceptăm acest lucru”, a declarat premierul finlandez Petteri Orpo.
Însă, această mișcare stârnește îngrijorare în rândul apărătorilor drepturilor. Printre aceștia se numără Lehtinen, care spune că oamenii nu vor mai putea depune cereri de azil la punctele de trecere terestră cu Rusia.
Iar cei care tranzitează din Rusia pentru a cere azil în Finlanda nu vor mai putea să își depună cererile nici în aeroporturi sau în porturile de feribot, a spus ea.
„Adevărul este, desigur, că niciuna dintre aceste [airports in Finland] sunt accesibile venind din Rusia”, a spus ea.
Concret, decizia guvernului finlandez de a închide toate punctele sale de frontieră terestră cu Rusia a venit după ce aproximativ 900 de persoane au sosit în decurs de o lună.
Această cifră este relativ ridicată pentru Finlanda, în comparație cu lunile precedente. În octombrie, poliția de frontieră finlandeză a înregistrat 32 de sosiri, 13 în septembrie, 12 în august și 15 în iulie.
Dar lăsând la o parte politica, Lehtinen a declarat că sistemul finlandez de azil ar fi putut absorbi cu ușurință 900 de cereri de azil.
„Aceasta este o decizie ușor neașteptată și neobișnuită pentru o țară ca Finlanda”, a spus ea despre aceste închideri.
Și, deși guvernul finlandez spune că va permite persoanelor vulnerabile să depună în continuare cereri de azil la punctele de frontieră, Lehtinen spune că nu este clar cum vor fi identificate aceste vulnerabilități.
„Instrumentalizarea” – călcâiul lui Ahile al azilului
În contextul politic, anunțurile finlandeze împiedică, de asemenea, discuții mai largi la nivelul UE privind un regulament de „instrumentalizare”, termen care desemnează țări precum Rusia, dar și în trecut Turcia, care folosesc solicitanții de azil ca pe un pion politic, împingându-i în țările vecine.
În plus, proiectul de lege a devenit parte a unei revizuiri mai ample a reformelor UE în materie de azil și migrație.
În ţară, regulamentul privind instrumentalizarea a generat o analiză intensă din partea mediului academic și a societății civile, care afirmă că acesta va restrânge și mai mult drepturile de azil, deoarece propune o serie de derogări de la legile existente.
Concret, acest regulament a fost prezentat de Comisia Europeană în decembrie 2021 ca răspuns la faptul că Belarus a trimis mii de potențiali solicitanți de azil în Polonia, Letonia și Lituania.
Acest lucru a dus de atunci la împingeri colective de-a lungul acestor frontiere, precum și la alte încălcări ale drepturilor, potrivit societății civile.
De asemenea, Comisiei i s-a reproșat că nu a efectuat o evaluare a impactului propunerii.
În acest sens, Comisia afirmă că propunerea va ajuta statele UE în situații de urgență, respectând în același timp drepturile fundamentale, atunci când o țară precum Rusia încearcă să le șantajeze pentru a accepta solicitanți de azil.
Însă un studiu recent al Parlamentului European afirmă că Comisia nu a prezentat nicio dovadă care să susțină astfel de afirmații.
În schimb, se spune că proiectul de lege încalcă statul de drept, precum și articolul doi din tratat, care prevede necesitatea respectării drepturilor omului.
Și spune că reducerea drepturilor de azil nu poate opri sau împiedica Rusia sau Belarus să ducă un așa-numit război hibrid.
Între timp, în octombrie, Consiliul, care reprezintă statele membre, a integrat proiectul de lege într-o propunere separată, care prezintă noi norme în perioade de criză – ca parte a unei revizuiri mai ample a UE în materie de azil.
La rândul său, Parlamentul European încă dezbate detaliile.
Și încă nu a trecut la un vot la nivel de comisie, ceea ce probabil că se va întâmpla cel mai devreme abia în ianuarie.
Unii, printre care și eurodeputatul olandez Tineke Strik, membră a Grupului Verzilor, au declarat că proiectul de lege privind instrumentarizarea va sfârși doar prin a pedepsi persoanele care solicită azil.
Aşadar, „Cei care sunt o victimă a acestei instrumentalizări sunt din nou victimizați”, a spus ea.
„Este o stradă fără ieșire”, a spus ea despre propunere, menționând îngrijorarea că parlamentul ar putea ceda în cele din urmă în fața cererilor Consiliului privind proiectul de lege pentru a ajunge la un acord asupra întregului pachet de reformă a azilului și migrației.
Sursa: euobserver.com
