O nouă forță militară în Europa! O țară membră a Alianței Nord Atlantice (NATO) este la un pas să devină o superputere datorită capacității sale militare. Țara și-a propus ca numărul soldaților săi să crească considerabil, întrecând, astfel, numărul soldaților armatei germane.
Astfel, Polonia va deveni, în curând, cea mai mare putere militară din Uniunea Europeană. Armata acestei țări are deja mai multe tancuri și obuziere decât armata germană, Polonia devenind ușor-ușor cel mai important aliat al Statelor Unite ale Americii (SUA) în Europa.
În plus, Polonia va deveni o super putere militară în zonă, deoarece țara își propune să aibă o armată formată din 300.000 de soldați. Prin comparație, Germania are 170.000 de soldați.
Concret, în primăvara acestui an, Polonia a semnat un acord de 4,9 miliarde de euro pentru 250 de tancuri din Statele Unite ale Americii (SUA). Aceste tancuri vor înlocui alte 240 de tancuri din epoca sovietică pe care Polonia le-a trimis Ucrainei.
În afirmaţiile sale, „Armata poloneză trebuie să fie atât de puternică încât să nu fie nevoită să lupte doar datorită forței sale”, a declarat premierul Mateusz Morawiecki în ajunul zilei independenței Poloniei.
Este o schimbare care a avut ecou în rândul aliatului indispensabil al Poloniei.
În opinia sa, „Polonia a devenit cel mai important partener al nostru în Europa continentală”, a declarat un înalt oficial al armatei americane în Europa, citând rolul crucial pe care Polonia l-a jucat în susținerea Ucrainei și în consolidarea apărării NATO în țările baltice.
Polonia face investiții substanțiale
În contextul strategic, în timp ce Germania, în mod tradițional aliatul cheie al Americii în regiune, rămâne un pivot ca centru logistic, dezbaterile nesfârșite ale Berlinului cu privire la modul de resuscitare a armatei sale și lipsa unei culturi strategice au împiedicat eficiența sa ca partener, a declarat oficialul.
În timp ce Germania continuă să dezbată detaliile a ceea ce ea numește „Zeitenwende”, sau punctul de cotitură strategic declanșat de invazia Rusiei în Ucraina, Polonia face deja investiții substanțiale.
Din punct de vedere financiar, Varșovia a declarat că își va crește ținta de cheltuieli pentru apărare de la 2,4% din produsul intern brut la 5%. Între timp, Germania, care a cheltuit anul trecut aproximativ 1,5% din PIB pentru apărare, discută dacă poate menține obiectivul NATO de 2% după ce va epuiza un fond de investiții în apărare de 100 de miliarde de euro pe care l-a aprobat la începutul acestui an.
Va deveni Polonia și o influență politică în Europa?
Cu toate acestea, chiar dacă puterea militară a Poloniei se va traduce în influență politică în Europa, aceasta are o altă problemă.
Până în prezent, acest lucru nu s-a întâmplat, în mare parte din cauza faptului că forțele centriste care domină UE nu au încredere în guvernul polonez, care este controlat de partidul naționalist Lege și Justiție (PiS).
Această luptă va continua între Varșovia și Bruxelles cu privire la ceea ce UE consideră, a fi nerespectarea de către guvernul polonez a normelor democratice și a statului de drept care au afectat reputația țării în cadrul blocului comunitar.
În opinia sa, „Polonia se află sub greutatea sa politică din cauza conflictelor sale interne”, a spus Gressel, subliniind luptele interne care există chiar și în cadrul PiS în ceea ce privește direcția țării și cât de departe trebuie mers în compromisul cu Europa.
Cu toate acestea, singurul lucru asupra căruia partidele politice controversate din Polonia pot cădea de acord este necesitatea de a consolida armata.
În timp ce preocupările legate de Rusia au stimulat acest impuls, Varșovia este, de asemenea, îngrijorată de fiabilitatea Washingtonului. Spre deosebire de cea mai mare parte a restului UE, însă, îngrijorarea lor nu este că Donald Trump va reveni ca președinte, ci că nu va reveni. În ciuda cooperării tot mai profunde dintre armata americană și cea poloneză în ajutorul Ucrainei, actuala conducere a Poloniei rămâne neîncrezătoare în președintele Joe Biden, care, în calitate de candidat, s-a referit la guvernul țării ca fiind „totalitar”, scrie Politico.