„Israelul provoacă foamete”, a declarat luni, 18 martie, Josep Borrell, șeful diplomației europene, în discursul său de deschidere a Forumului umanitar european de la Bruxelles, subliniind că Israelul trebuie să deschidă mai multe puncte de trecere în Fâșia Gaza.
Această analiză sumbră a lui Borrell, a fost reluată de un nou raport al Clasificării integrate a fazelor securității alimentare (IPC). Acesta a constatat că foametea este iminentă în partea de nord a Fâșiei Gaza, iar întreaga populație a fâșiei este estimată ca fiind în stare de insecuritate alimentară acută.
În opinia sa, „Niciodată nu am mai asistat la o deteriorare atât de rapidă spre o foamete generalizată”, a declarat Sally Abi Khalil, directorul regional al Oxfam pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Concret, „Nordul Gazei este la câteva zile distanță de foamete, iar restul Gazei se confruntă cu o soartă similară”, a adăugat ea, întrucât ostilitățile nu au încetat, iar accesul ajutoarelor umanitare la populație continuă să se confrunte cu numeroase obstacole.
Practic, în ultimele 157 de zile de război, Israelul a permis intrarea în Gaza a aproximativ 15.400 de camioane. Această cantitate este de cinci ori mai mică decât cea necesară pentru a satisface nevoile minime ale populației – iar accesul a fost chiar redus din ianuarie, potrivit Oxfam.
În afirmaţiile sale, „Este doar o chestiune de voință politică. Israelul trebuie să o facă. Nu este o chestiune de logistică”, a argumentat Borrell la Bruxelles, făcând apel la Israel să permită accesul umanitar neîngrădit și sigur.
Până în prezent, peste 31.000 de persoane au fost ucise de forțele israeliene în Fâșia Gaza, unde accesul umanitar dificil nu face decât să exacerbeze situația populației deja înfometate.
În opinia sa, „De asemenea, trebuie să fim atenți ca toată atenția acordată transportului aerian și maritim să nu deturneze atenția de la utilizarea esențială a drumurilor”, a declarat directorul executiv adjunct al UNICEF, Ted Chaiban, în timp ce comunitatea internațională încearcă să găsească modalități alternative de livrare a ajutoarelor.
În plus, „Drumul este principala strategie care trebuie urmărită și nu există niciun motiv pentru care să nu se deschidă accesul la el. Aceasta este o alegere care se face”, a subliniat Chaiban.
Încă de săptămâna trecută, Borrell a acuzat Israelul că folosește foametea ca armă de război și a comparat agresiunea israeliană împotriva palestinienilor cu agresiunea rusă împotriva ucrainenilor.
La rândul său, ministrul belgian al dezvoltării, Caroline Gennez, a făcut remarci similare în timpul forumului de luni. „Este important să spunem că un copil care este ucis de o mină rusească în Donbas este la fel de important ca un copil care este înfometat în Gaza”, a spus ea.
„În caz contrar, ne pierdem credibilitatea și aderența la principiile umanitare internaționale”, a adăugat ea, îndemnând UE-27 să vorbească pe o singură voce.
5 500 de persoane pentru un duș
Între luna octombrie 2023 – data atacului Hamas asupra Israelului – și luna februarie 2024, peste 12.300 de copii au murit în Gaza.
Iar unul din trei copii din nordul Gaza este acum subnutrit, în creștere de la 15,6% în ianuarie, ceea ce arată cum problema se agravează rapid.
„Sunt în medie 5.500 de persoane pentru un duș, 888 de persoane pentru o toaletă. Deci, cum poți trăi în aceste condiții?”, a întrebat Natalie Boucly, comisarul general adjunct interimar al UNRWA, după ce a vizitat recent mai multe adăposturi din Gaza.
„Umanitarii pot face atât de mult, dar povara este pe umerii oficialilor și guvernelor să oprească acest lucru”, a declarat și Marwan Jilani, directorul general al Societății Semilunii Roșii Palestiniene.
La sfârșitul lunii ianuarie, Curtea Internațională de Justiție (CIJ) de la Haga a impus Israelului mai multe cerințe legale, inclusiv măsuri pentru a facilita acordarea imediată de ajutor umanitar în Fâșia Gaza și pentru a preveni vătămarea civililor.
Însă, la nivelul UE, statele membre nu au reușit nici măcar să ajungă la un acord asupra unui apel la o „pauză umanitară”, care ar urma să fie lansat în cadrul unui summit care va avea loc joi (21 martie) la Bruxelles.
În plus, 13 țări nu au decis încă dacă vor relua finanțarea Agenției Națiunilor Unite pentru refugiații palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA), după ce Israelul a acuzat la sfârșitul lunii ianuarie o duzină de membri ai personalului agenției de implicare în atacul Hamas din 7 octombrie – o decizie care riscă acum să pună în pericol viitoarele operațiuni ale UNRWA.
Aşadar, „Cerem cu adevărat reluarea finanțării”, a declarat Boucly. „Nu este vorba doar de Gaza, impactul înghețărilor sau al pauzelor sau suspendărilor se resimte și se va resimți în întreaga regiune [if countries do not resume funding]”, referindu-se la Liban, Siria și Iordania.
Sursa: euobserver.com
