Ungaria. Fidesz blindează președinția înainte de alegeri

Parlamentul ungar a aprobat o lege care face mai dificilă destituirea președintelui, la doar patru luni înainte de alegerile legislative din aprilie 2026. Măsura vine în contextul în care sondajele arată că partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, are șanse reale să câștige, punând capăt celor 14 ani de guvernare Fidesz.

Ce prevede noua lege

Modificarea legislativă acordă Curții Constituționale puterea de a aproba sau respinge o declarație parlamentară privind incapacitatea președintelui de a-și exercita funcțiile. Până acum, o astfel de decizie putea fi luată de parlament la inițiativa președintelui, a guvernului sau a oricărui membru al parlamentului, prin vot cu majoritate simplă.

Autorii proiectului de lege au argumentat că modificarea este necesară pentru a proteja împotriva unei „decizii potențial eronate” care ar putea crea „confuzie juridică.”

Când președintele este declarat temporar incapabil să-și exercite atribuțiile, puterile sale trec la Președintele Adunării Naționale. Acesta este ales de majoritatea parlamentară la începutul fiecărui nou mandat.

Rolul strategic al președinției în Ungaria

În sistemul constituțional maghiar, președintele are funcții preponderent ceremoniale. Totuși, Legea Fundamentală îi oferă câteva instrumente importante pentru a încetini sau chiar obstrucționa activitatea parlamentului și a guvernului.

Președintele este cel care convoacă sesiunea inaugurală a Parlamentului și desemnează premierul să formeze guvernul. El poate returna proiecte de lege parlamentului pentru reconsiderare sau le poate trimite Curții Constituționale pentru verificare.

Dacă candidatul propus de șeful statului nu este aprobat de parlament, președintele trebuie să propună pe altcineva. Legea nu garantează însă că liderul partidului câștigător va fi cel desemnat să formeze guvernul. Dacă parlamentul nu alege un prim-ministru în 40 de zile de la prima nominalizare, președintele poate dizolva corpul legislativ și poate convoca alegeri anticipate.

Contextul politic al măsurii

Tamás Sulyok, actualul președinte al Ungariei, a fost ales în februarie 2024 de parlamentarii Fidesz, fără sprijinul opoziției. El a fost anterior președintele Curții Constituționale. Mandatul său expiră în 2029.

Conform regulilor actuale, procedura de destituire a președintelui poate fi inițiată dacă acesta încalcă în mod deliberat Legea Fundamentală sau altă lege legată de exercitarea funcției sale. După un vot secret în parlament, decizia finală aparține Curții Constituționale.

Curtea Constituțională este ocupată de membri numiți de Fidesz. Actualul președinte al Curții este Péter Polt, un apropiat al lui Orbán și fost procuror general. În aceste condiții, există puține șanse ca Tamás Sulyok să fie demis înainte de 2029, cu excepția cazului în care demisionează din proprie inițiativă.

Opoziția și perspectiva schimbării de guvern

Péter Magyar, liderul partidului Tisza, a promis să dezmanteleze structurile de putere consolidate de Orbán dacă va câștiga alegerile. Tisza, format în primăvara lui 2024, a crescut rapid în sondaje după ce Magyar a dezvăluit corupția din interiorul sistemului.

Conform rapoartelor din presă, partidul Tisza a ajuns să fie cel mai popular sau cel puțin un competitor apropiat al Fidesz în sondaje, răsturnând dominația continuă a partidelor de guvernământ care durase din 2006.

Unii analiști văd această lege ca o încercare a Fidesz de a-și asigura influența instituțională pe termen lung, chiar și în cazul unei înfrângeri electorale. Dacă Tisza câștigă parlamentul dar nu poate înlătura președintele, Sulyok ar putea folosi atribuțiile sale pentru a încetini procesul legislativ al noului guvern.

Istoricul consolidării puterii Fidesz

De la revenirea la putere în 2010, Viktor Orbán a folosit majoritatea de două treimi în parlament pentru a modifica Constituția și legile în mod repetat. Aceste schimbări au permis controlul gradual asupra instituțiilor independente.

Parlamentul European a caracterizat recent Ungaria drept un „regim hibrid de autocrație electorală” într-un raport adoptat cu 415 voturi pentru, 193 contra și 28 abțineri. Raportul denunță că situația statului de drept în Ungaria s-a deteriorat continuu.

UE a înghețat miliarde de euro în fonduri destinate Ungariei din cauza îngrijorărilor privind statul de drept. În decembrie 2024, Comisia Europeană a anunțat că Ungaria a pierdut 1,04 miliarde de euro în finanțare UE pentru încălcări ale statului de drept.

Curtea de Justiție a UE a amendat guvernul maghiar cu 200 de milioane de euro, plus 1 milion de euro pe zi, pentru nerespectarea unei hotărâri anterioare privind modificarea legislației privind azilul.

Alte măsuri adoptate recent

În aceeași sesiune parlamentară, Fidesz a redesenat circumscripțiile electorale. Budapesta, un bastion al opoziției, a fost redusă de la 18 la 16 circumscripții. Cele două mandate pierdute au fost alocate județului Pest, care va avea 14 circumscripții în loc de 12.

Parlamentul a adoptat și un amendament constituțional care permite alegerea procurorului general din afara sistemului de procuratură, precum și modificări privind vârsta minimă a judecătorilor.

Aceste măsuri subliniază eforturile strategice ale Fidesz de a-și asigura influența în cadrul instituțional al Ungariei, indiferent de rezultatul electoral.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaCum alegi o lenjerie răcoroasă și ce verifici pe etichetă când cumperi bumbac 100% sau bambusNews24Hassan are magazinul devastat la Paris după 10 ani de muncă. Chiria și salariile rămân de plătitDolce SportEUIPO îi refuză lui Gigi Becali înregistrarea denumirii „FCSB Steaua” ca marcăGetPonyCe dotări sunt obligatorii la autoturismele noi din 7 iulie 2026 și ce presupune semnalizarea frânării brușteBravonetPrințul Harry caută împăcarea cu regele Charles și prințul William după șase ani de tensiuniLylaCum aplici serul și uleiul ca părul să nu pară gras. Cantitățile și pașii potriviți pentru textura lui