Uniunea Europeană încearcă să reducă povara reglementărilor pentru companii prin pachete de simplificare. Însă aceste eforturi creează confuzie și frustrare în rândul afacerilor. Unele consideră măsurile insuficiente, altele le văd ca pe o slăbire periculoasă a standardelor de sustenabilitate. Dezbaterile aprinse din Parlamentul European și diviziunile între state membre agravează incertitudinea.
Cele 10 pachete omnibus ale Comisiei
Comisia Europeană a lansat în 2025 zece pachete omnibus de simplificare care vizează reducerea costurilor administrative. Aceste propuneri promit economii de 11,9 miliarde euro anual pentru afaceri. Pachetele acoperă sustenabilitatea, investițiile, agricultura, sectorul digital, apărarea și industria chimică.
Comisarul Valdis Dombrovskis a declarat că firmele europene ar trebui să petreacă mai puțin timp pentru conformare cu birocrația. El spune că astfel companiile se pot concentra pe dezvoltarea de idei inovatoare și crearea de locuri de muncă de calitate. Totuși, această viziune se lovește de o realitate complexă pe teren.
Reacții contradictorii din mediul de afaceri
Peste 90 de organizații, reprezentând societatea civilă, afaceri, bănci și investitori, au semnat o declarație comună în decembrie 2024. Documentul susține că standardizarea raportărilor de sustenabilitate este prezentată greșit ca o amenințare la competitivitate. Semnatarii consideră că aceasta servește o agendă de dereglementare completă, nu o inițiativă de simplificare.
Companiile precum Amundi și EDF au cerut UE să nu slăbească regulile ESG. Ele argumentează că normele de raportare privind sustenabilitatea oferă instrumente esențiale pentru a pregăti firmele europene pentru riscurile ESG. Aceste companii cred că regulile ajută companiile să prospere într-o economie globală competitivă.
Dividul dintre simplificare și dereglementare
Confederația sindicală europeană și organizațiile neguvernamentale exprimă îngrijorări serioase. Ele văd cuvântul simplificare ca un eufemism pentru dereglementare. Esther Lynch, liderul sindical european, teme că noua busolă a competitivității ar putea îndepărta UE de aspirațiile Green Deal și de drepturile lucrătorilor.
Bas Eickhout, președintele grupului Verzilor din Parlamentul European, susține că Europa ar trebui să implementeze, nu să demoleze, politicile de climă și mediu. El avertizează că inacțiunea privind protecția mediului și reducerea poluării va împiedica competitivitatea și creșterea Europei dacă continuă să fie ignorată.
Poziții divergente ale statelor membre
Țările membre ale UE rămân profund divizate în privința pachetelor omnibus. Polonia și Ungaria sprijină puternic propunerile de simplificare, considerându-le un pas necesar spre competitivitate sporită. Camera de Comerț a Ungariei a cerut public relaxarea semnificativă a cerințelor de conformare ESG.
Italia adoptă o poziție mai nuanțată. Guvernul italian susține amânarea directivei privind dilgența corespunzătoare în lanțul de aprovizionare (CSDDD) din cauza riscurilor pentru companii. Însă Italia sprijină aplicarea completă a directivei de raportare a sustenabilității (CSRD) pentru firmele mari, având în vedere că zeci de mii de companii se pregătesc deja pentru raportare.
Parlamentul European respinge simplificarea
Pe 22 octombrie 2025, Parlamentul European a respins mandatul comisiei juridice de a trece direct la negocieri pe pachetul omnibus. Votul a fost strâns, cu 318 voturi împotrivă, 309 pentru și 34 abțineri. Parlamentul a trimis dosarul înapoi pentru dezbateri suplimentare în noiembrie.
Kira Marie Peter-Hansen, europarlamentară din grupul Verzilor, a declarat că votul arată clar că Parlamentul nu e pregătit să accepte un acord care slăbește cadrul de sustenabilitate european. Conservatorii și grupul Patrioților pentru Europa au considerat că pachetul conținea doar ajustări tehnice minore, fără să ofere simplificare reală.
Costurile economice ale incertitudinii
Companiile care se pregătesc pentru conformarea cu CSRD și CSDDD se confruntă din nou cu termene schimbate, standarde diluate și ambiguitate procedurală. Aceste condiții subminează atât credibilitatea reglementărilor, cât și stabilitatea investițiilor. Firmele nu mai știu ce reguli să urmeze și când.
Markus Beyrer, directorul grupului de lobby BusinessEurope, a spus că Comisia a oferit direcțiile clare de care UE are nevoie. El insistă că acestea trebuie urmate de acțiuni concrete care să prioritizeze reducerea poverii reglementărilor și a birocrației. Scopul este să facă afacerile mai ușoare în Europa.
Pachetele concrete de simplificare
Omnibus I pe sustenabilitate promite economii de 4,5 miliarde euro anual prin revizuirea CSRD și CSDDD. Omnibus II pe investiții vizează mobilizarea a 50 miliarde euro în capacitate suplimentară de investiții publice și private. Pachetul pe agricultură aduce economii de 1,58 miliarde euro pentru fermieri și 210 milioane euro pentru administrații.
Pachetul pe apărare simplifică transferurile intra-UE de produse legate de apărare. Omnibus pe industria chimică reduce procedurile administrative cu cel puțin 363 milioane euro anual. Pachetul digital promite economii de până la 5 miliarde euro până în 2029.
Contextul competitivității europene
Raportul Draghi din septembrie 2024 a subliniat că Europa se confruntă cu amenințări existențiale la competitivitate. În timp ce competitorii globali se mișcă mai rapid și inovează liber, firmele europene, mai ales IMM-urile, se află prinse în straturi crescânde de reguli și proceduri. Raportul a cerut deregulare, nu simplificare.
Președinta Comisiei Ursula von der Leyen a subliniat în noiembrie 2024 că conținutul legilor este bun și va fi menținut. Însă modul de ajungere acolo, întrebările puse și punctele de date colectate sunt prea multe, adesea redundante și suprapuse. Ea a promis că de data aceasta va fi diferit.
Măsura stop-the-clock
Directiva stop-the-clock adoptată în aprilie 2025 împinge înapoi datele de aplicare pentru prevederile din CSRD și CSDDD. Această măsură reflectă un compromis pragmatic pentru reducerea poverii reglementărilor imediate asupra afacerilor în timp ce dezbaterea continuă. Însă multe organizații o văd ca pe o suspendare nedorită a progresului.
Principiul Once-Only promite să facă viața afacerilor și cetățenilor mai ușoară. Un studiu independent din 2023 arată că IMM-urile economisesc până la 53% din costuri când își extind afacerea în alt stat membru UE, peste 5.000 euro în medie. Persoanele independente anticipează economii medii de 59%, sau aproximativ 1.500 euro.
Provocările implementării practice
În practică, afacerile și cetățenii se luptă adesea să respecte cererile de date din statele membre. Documentele oficiale sunt numite diferit în țări diferite. Chiar când documentele au același nume, conținutul lor poate varia, adăugând la complexitate. Drept urmare, chiar și sarcini simple precum notificarea unei activități de afaceri în alt stat membru devin procese lungi și costisitoare.
Uniunea Europeană se angajează să reducă costurile administrative cu cel puțin 25% pentru toate afacerile și cu cel puțin 35% pentru IMM-uri până la sfârșitul mandatului. Acest lucru va necesita reducerea costurilor administrative recurente cu 37,5 miliarde euro. Însă calea spre acest obiectiv rămâne controversată și incertă.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetPoliția l-a reținut pe Ian 24 de ore în cazul incidentului în care ar fi urinat în fața publicului
LylaCum îți măsori talia și ce înseamnă un raport de 0,5 față de înălțime, chiar dacă ai o greutate normală
Revista IoanaCum cureți cada fără amestecuri periculoase cu înălbitor și ce faci imediat dacă apar vapori iritanți
News24Dunărea ajunge la un minim istoric al debitului, cu nave blocate și producție redusă de energie
Dolce SportGică Hagi rămâne selecționer după patru eșecuri consecutive, anunță Mihai Stoichiță
GetPonyCum se folosește rezerva la Dacia Duster 4×4 pentru a reduce riscul de solicitare a transmisiei
