Prețurile agricole au urcat cu 7% într-o lună

Până acum, piețele financiare au tratat fenomenele meteo drept șocuri ciclice, absorbite în cotații și corectate odată cu sezonul următor. De marți, odată cu semnalul Organizației Meteorologice Mondiale că în Pacificul tropical este așteptat un „eveniment puternic El Niño” între iulie și septembrie anul acesta, ipoteza de lucru se mută spre un stres climatic structural, cu efect direct asupra agriculturii și metalelor industriale.

Consecința imediată se vede deja în cotații. Prețurile mărfurilor agricole au crescut cu 7% în această lună, iar segmentul „soft” – cacao, cafea și grâu – a urcat cu 8% doar în ultima săptămână, potrivit datelor Societe Generale. În paralel, datele Departamentului Agriculturii din SUA arată că prețurile alimentelor au fost în luna mai cu 3,1% peste nivelul din aceeași lună a anului trecut.

Riscul climatic, o miză pe termen lung pentru investitori

Pentru investitori, miza este că riscul climatic nu mai apasă doar pe recolta unui sezon, ci pe structura randamentelor și pe inflația alimentară din următorii ani. Albert Chu, manager de portofoliu pentru resurse naturale la Man Group, estimează că randamentele culturilor ar putea scădea cu 5%-12% în regiunile afectate, iar alimente de bază precum orezul ar putea înregistra un recul de 2%-8%. Într-o notă a Man Group, o inflație alimentară de două cifre până în 2027 apare ca scenariu posibil dacă episodul El Niño va fi mai puternic.

Dan Leonard, director de prognoză pentru SUA la Metdesk, estimează că iminentul „super El Niño” ar putea eclipsa episoadele majore din 1982, 1997 și 2015. Asta schimbă lectura de piață: nu doar o abatere de sezon, ci un posibil șir de episoade care rescriu curbele de preț și evaluarea riscului pe marfă, de la hectar la tonă livrată.

Albert Chu, manager de portofoliu pentru resurse naturale la Man Group, a sintetizat această schimbare într-o notă recentă a administratorului de active.

„Ce se întâmplă dacă actualul El Niño este doar un punct într-un arc de evenimente care vor urma?”

În agricultură, efectul financiar cel mai clar vine din sensibilitatea culturilor în ferestre foarte scurte. Analiștii Bank of America estimează că producția de zahăr din Brazilia și Thailanda probabil se va prăbuși cu 10% în perioada 2026-2027 din cauza efectelor El Niño. Pentru porumb, aceeași bancă vede un salt al prețului noii recolte cu aproape 1 dolar pe bushel, de la aproximativ 4,70 dolari în prezent la un interval de 5,50-6,00 dolari. Raportat la nivelul actual, capătul inferior al intervalului ar însemna un plus de 0,80 dolari pe bushel, iar capătul superior un plus de 1,30 dolari.

Daryna Kovalska, strateg pentru mărfuri la Bank of America, a explicat în nota analiștilor de unde vine presiunea pe producție Cnbc.

„Aceste culturi sunt extrem de sensibile în etapele cheie de dezvoltare – înflorire, polenizare, umplerea boabelor și a păstăilor – unde chiar și perioade scurte de căldură extremă pot duce la pierderi semnificative de randament.”

Presiunea se mută și în metale, prin apă și electricitate

În metale industriale, mecanismul este diferit, dar la fel de material pentru marje. Producția de cupru consumă multă apă, iar perioadele de căldură sau secetă pot restrânge rapid disponibilitatea. În aluminiu, electricitatea reprezintă 30-40% din costurile de producție, ceea ce face ca orice tensionare a pieței de energie să se transfere imediat în costul de producție pe tonă.

Albert Chu, manager de portofoliu pentru resurse naturale la Man Group, a descris explicit această concurență pentru resurse.

„Producția de cupru consumă foarte multă apă, iar condițiile de căldură sau secetă pot restrânge brusc disponibilitatea. Aluminiul este mare consumator de energie într-un mod diferit – electricitatea reprezintă 30-40% din costurile de producție, iar topitoriile depind de energie ieftină, adesea generată hidro. Răcirea, producția de alimente și creșterea AI sunt toate pregătite să concureze mai dur pentru aceleași resurse limitate de energie și apă.”

Pentru portofolii, această presiune înseamnă că agricultura și metalele nu mai pot fi analizate separat de costul energiei și de disponibilitatea apei. Iar pentru companiile expuse la materii prime, schimbarea de mâine este una de buget și de acoperire a riscului: prețurile la alimente intră într-o zonă cu volatilitate mai mare, porumbul are deja un interval de preț superior față de nivelul actual, iar în aluminiu și cupru costul marginal rămâne sub presiune cât timp concurența pentru energie și apă se intensifică până în 2027.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaCum alegi o lenjerie răcoroasă și ce verifici pe etichetă când cumperi bumbac 100% sau bambusNews24Munca la distanță din Bali cere venituri de 60.000 de dolari pe an pentru viza E33G. Ce acte sunt necesareDolce SportArda Guler rămâne la Real Madrid până în 2032, anunță Fabrizio RomanoGetPonySchimbul bateriei scurtează oprirea la Nio. Cum se compară serviciul cu încărcarea rapidă și ce cheltuieli implicăBravonetU2 va cânta la pauza meciului Packers cu Rams, în ajunul Thanksgiving, pe NetflixLylaCum aplici serul și uleiul ca părul să nu pară gras. Cantitățile și pașii potriviți pentru textura lui